Arhivă pentru aprilie, 2010

ncepnd cu luna mai oferim membrilor bilete si sejururi externe n: Grecia, Turcia, Croa?ia, Fran?a, Elve?ia, Italia, Tunisia!

Incepand cu luna mai 2010 Sindicatul Nova Vita va pune la dispozitia membrilor s?i bilete de odihn?, sejururi ?i circuite externe in Europa si Africa la pre?uri preferen?iale pentru membrii de sindicat Nova Vita.
Ca titlu de exemplu un bilet de sejur n Grecia Riviera Olimpului de 10 zile se poate achizi?iona cu 159 euro sau 650 de lei.
Detalii despre plec?ri, avansuri , perioade ?i pre?uri veti primi doar la sediul sindicatului incepnd cu data de 12 aprilie.
nscrierile pentru sejururi externe se fac n perioada 12.04- 25.05.2010.

Biletele pentru sta?iunile romne?ti se pun la dispozi?ia membrilor ncepnd cu sfr?itul lunii iunie pn? n luna septembrie .
nscrierile pentru bilete n sta?iunile romne?ti se fac n perioada 20 iunie- 10 iulie 2010.

Cererile se depun individual la sediul sindicatului ?i vor fi nso?ite de avans pentru fiecare loc rezervat.

Cu stim?,
Pre?edinte
C?t?lin Toma

Hristos a nviat ! Pa?tele, patim?, moarte, nviere, cea mai solemn? s?rb?toare cre?tin?

La cteva zile dup? intrarea solemn? n Ierusalim (de Florii), Mntuitorul a fost judecat ?i r?stignit, a murit pe cruce ?i a fost pus n mormnt. Dup? trei zile, a nviat din mor?i. Toat? aceast? succesiune de evenimente au avut loc n numai o s?pt?mn?, cea a Patimilor care precede nvierea.
Cea mai veche ?i mai str?lucit? s?rb?toare a cre?tin?t??ii este nvierea Domnului, numit? ?i s?rb?toarea Pa?tilor, adic? ziua n care noi pr?znuim pe Hristos, “Pa?tile nostru”, care s-a jertfit pentru noi.

Obiectul acestei s?rb?tori cre?tine este amintirea vie a patimii, a mor?ii ?i a nvierii lui Iisus Hristos . Sfnta Scriptur? a Noului Testament spune c? Iisus Hristos, nainte de a p?timi, a prezis de mai multe ori c? va fi r?stignit, dar a treia zi va nvia. De teama aceasta, iudeii au pus solda?i de paz? la mormntul lui Iisus Hristos. Totu?i, minunea s-a ntmplat.

Dup? intrarea solemn? n Ierusalim, Mntuitorul a fost judecat ?i r?stignit, a murit pe cruce ?i a fost pus n mormnt, iar dup? trei zile a nviat din mor?i . Duminic? dis-de-diminea??, Iisus Hristos a nviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca s? mplineasc? Scriptura ?i cele hot?rte de iconomia divin? pentru mntuirea neamului omenesc, a explicat p?rintele Constantin Stoica, purt?torul de cuvnt al Patriarhiei Romne.

La Cina cea de Tain?, n noaptea cnd a fost tr?dat de unul dintre apostoli, Iuda Iscarioteanul, nainte de a fi prins ?i arestat, Iisus a instituit s?rb?toarea Pa?telui nou testamental, dup? porunca ce I-a fost dat? de Dumnezeu.
Duminica – a treia zi dup? Scripturi – femeile purt?toare de mir au g?sit mormntul Mntuitorului gol. mpotriva tuturor a celor care L-au acuzat ?i batjocorit, numindu-l n derdere Regele Iudeilor, rege ncoronat cu spini, rege al c?rui tron era o Cruce, p?r?sit de ai s?i, p?zit sub grea ?i rece lespede de piatr?, Hristos a izbndit cea mai str?lucit? biruin?? ce s-a v?zut vreodat?: biruin?a asupra mor?ii ?i asupra r?ut??ii omene?ti. Aceast? biruin?? nu a putut fi t?g?duit? ?i nu i-a putut fi smuls? niciodat?, a spus p?rintele Stoica.

mpreun? cu duminica, s?rb?toarea s?pt?mnal? a cre?tinilor, Pa?tile a fost s?rb?torit nc? din epoca apostolic?. n con?tiin?a Bisericii, nvierea Domnului nu este doar cea mai veche s?rb?toare cre?tin?, ci ?i nceputul ?i culmea tuturor s?rb?torilor ?i a praznicelor. Aceast? aleas? ?i sfnt? zi, cea dinti a s?pt?mnii, praznic al praznicelor, este ?i s?rb?toare a s?rb?torilor.

Pa?tile este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o alt? s?pt?mn?, a ?aptea, cea a patimilor.

Un rol deosebit n determinarea ?i fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, num?rul 40 care apare n Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implic? acest num?r ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai , cele patruzeci de zile n care iscoadele evreilor au cercetat p?mntul Canaanului, n care aveau s? intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfntul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune naintea poporului din Ninive, spre a se poc?i.
n Noul Testament exist? anumite pasaje-cheie unde se aminte?te de num?rul de patruzeci de zile, cele patruzeci de zile petrecute de Mntuitor n pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la nviere ?i pn? la n?l?are, timp n care Mntuitorul le d? Sfin?ilor Apostoli ultimele nv???turi.

Un ultim indiciu la fel de important ar fi cei patruzeci de ani petrecu?i de poporul lui Israel n pustiu. Simbolismul acestei perioade este unul forte ?i reprezint? cu siguran?? timpul n care Dumnezeu ncearc? lealitatea fiilor lui Israel, n vederea rena?terii unei noi genera?ii fidele lui.

S?pt?mna Sfintelor P?timiri, cea care precede nvierea, are n cultul ortodox slujbe ?i rnduieli speciale. Astfel, luni, mar?i ?i miercuri se s?vr?e?te Liturghia darurilor mai nainte Sfin?ite, iar joi ?i smb?t? Liturghia Sfntului Vasile cel Mare, unit? cu Vecernia.

La Liturghia Sfntului Vasile cel Mare din Sfnta ?i Marea Joi se scoate, la Proscomidie, un Sfnt Agne? special care este sfin?it ?i va fi uscat ?i sf?rmat a treia zi de Pa?ti la Liturghia Sfntului Ioan Gur? de Aur, ntr-o rnduial? special?, miridele rezultate fiind folosite ca mp?rt??anie pentru bolnavi, copii ?i n situa?ii speciale. Aceast? Sfnt? mp?rt??anie este p?strat? n Chivotul din Sfntul Altar, pe Sfnta Mas?.

Tot joi, la sfr?itul Sfintei Liturghii, exist? rnduiala sp?l?rii picioarelor, n amintirea gestului f?cut de Mntuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain?, cnd a sp?lat picioarele celor 12 apostoli. Aceast? rnduial? se s?vr?e?te n unele m?n?stiri din Patriarhia Romn? ?i este oficiat? de stare?ul m?n?stirii, care spal? picioarele a 12 dintre vie?uitorii m?n?stirii pe care o conduce.

n Sfnta ?i Marea Vineri, n Biserica Ortodox? se s?vr?esc Ceasurile mp?r?te?ti, n cadrul c?rora se citesc textele evanghelice legate de patimile Domnului Iisus Hristos. Aceste ceasuri se numesc mp?r?te?ti deoarece n Bizan? participa ?i mp?ratul la ele. Tot n Sfnta ?i Marea Vineri, dup? ceasurile mp?r?te?ti se s?vr?e?te slujba Vecerniei Mari, n cadrul c?reia se scoate n mijlocul bisericii Sfntul Epitaf, pe care este reprezentat? punerea n mormnt a Mntuitorului. Sfntul Epitaf r?mne n mijlocul bisericii pn? la sfr?itul slujbei Deniei Prohodului Domnului de vineri sear?, cnd este dus de preo?i n Sfntul Altar dup? ce a fost purtat n procesiune n jurul bisericii.
n Sfntul Altar, Epitaful este a?ezat pe Sfnta Mas?, unde r?mne n toat? perioada pascal? pn? n ajunul s?rb?torii n?l??rii Domnului, cnd va fi a?ezat la locul s?u n biseric?.

S?rb?toarea nvierii Domnului este cea mai m?rit?, mbucur?toare ?i solemn? dintre s?rb?torile anului. Duminica nvierii guverneaz? ntocmirea ntregului ciclu mobil de s?rb?tori al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastr? de la ntuneric la lumin? ?i de la moarte la via??.

Potrivit tradi?iei liturgice vechi a Bisericii, conservat? n Tipicele de origine studit? (constantinopolitan?), anul liturgic ncepea, ca ?i ast?zi, n noaptea Pa?tilor. De data Pa?tilor erau legate succesiunea ?i denumirea duminicilor ?i a s?pt?mnilor de peste an.

Pa?tile a fost s?rb?torit nc? de la nceput n toat? lumea cre?tin?, ns? nu peste tot la fel. Izvoarele amintesc c? n Biserica primar? au existat mari diferen?e regionale n ceea ce prive?te data ?i modul s?rb?toririi Pa?telui. Cre?tinii din p?r?ile Asiei Mici ?i ale Siriei, care aveau ca temei practica veche mo?tenit? de la Sfin?ii Apostoli Ioan ?i Filip, luau n calcul ziua anual? sau lunar? ?i s?rb?toreau mai nti moartea Domnului (“Pa?tile Crucii”) la 14 Nisan, apoi nvierea (“Pa?tile nvierii”) la 16 Nisan, indiferent de ziua din s?pt?mn? n care c?dea aceast? dat?.

Partizanii acestei practici iudaizante mai erau numi?i ?i “quartodecimani”, fiindc? s?rb?toreau Pa?tile la 14 Nisan, adic? n aceea?i zi cu iudeii.

Iudaizan?ii mai modera?i (“protopashi?ii”) s?rb?toreau Pa?tile duminica, ns? ntotdeauna legau aceast? duminic? de Pa?tile iudaic , chiar dac? de multe ori s?rb?toarea c?dea naintea datei reglementare.

Cea mai mare parte a cre?tin?t??ii ns? (Apusul, Egiptul, Grecia ?i Palestina) lua drept norm? ziua s?pt?mnal?. Ei s?rb?toreau, a?adar, moartea Domnului ntotdeauna n Vinerea cea mai apropiat? de 14 Nisan, iar nvierea – n duminica urm?toare, care c?dea totdeauna dup? 14 Nisan sau dup? prima lun? plin?, dup? echinoc?iul de prim?var?.
Moartea Domnului sau “Pa?tile Crucii” era zi de ntristare ?i era s?rb?torit? cu post prelungit pn? n ziua nvierii. nvierea Domnului sau “Pa?tile nvierii” era zi a bucuriei ?i se s?rb?torea, ca ?i ast?zi, prin agape ?i cine. Practica aceasta era fondat? pe nv???tura Sfin?ilor Apostoli Petru ?i Pavel.

O parte dintre cre?tinii din Galia s?rb?torea Pa?tile la o dat? fix?: 25 martie sau chiar 27 martie.

Cele dou? denumiri originare ale Pa?telui cre?tin (“Pa?tile Crucii” ?i “Pa?tile nvierii”) au fost conservate de c?tre Biserica Romano-Catolic?, ce folose?te doi termeni diferi?i pentru a indica att “Pa?tile Crucii” (Pasqua di Passione), ct ?i “Pa?tile nvierii” (Pasqua di Resurrezione).

Lumina nvierii de la Sfntul Mormnt din Ierusalim se aprinde, ns?, numai la Pa?tile ortodoxe.

Indiferent cum este serbat? sau cte tentative de denigrare a celei mai importante s?rb?tori a cre?tinilor au existat, Hristos a izbutit cea mai str?lucit? biruin?? ce nu i-a putut fi luat?.

nvierea din mor?i a lui Iisus Hristos este semnul biruin?ei sale, iar comemorarea acestei nvieri r?mne de milenii una dintre cele mai importante s?rb?tori ale cre?tin?t??ii.

Decizie revoltatoare a premierului Bugetarii, chemati la munca si de Pasti

Guvernul a decis ieri, la cererea premierului Boc, ca, din cauza crizei, salariatii de la stat sa revina la serviciu de luni. Asta in timp ce parlamentarii si-au votat, tot ieri, vacanta de Pasti pina pe 11 aprilie. Masura ii excepteaza doar pe profesori, care erau oricum in vacanta.

Guvernul le-a facut o surpriza neplacuta angajatilor bugetari. Abia intors dintr-o vizita in Republica Moldova, premierul Emil Boc a promovat in sedinta de Guvern de ieri un proiect de ordonanta de urgenta prin care ziua de luni este declarata zi lucratoare . Masura se va aplica tuturor angajatilor care ar fi lucrat intr-o zi normala de luni. Nu se afla in aceasta situatie cadrele didactice, de exemplu, care oricum sint in vacanta saptamina viitoare.

“Este o masura exceptionala, care se va aplica doar in acest an. Aceasta criza ne-a aratat cit de lipsiti de performanta sintem, din nefericire, in sistemul bugetar. Daca performanti tot nu sintem, macar sa aratam romanilor ca punem osul la treaba. mediul privat s-a sacrificat, acum a venit rindul bugetarilor”, a spus premierul, in timpul sedintei de Guvern.

Masura dispusa de Guvern a fost apreciata ca “sucita” de primarul Gheorghe Nichita . “Nu am o problema sa vin la munca. Pot sa si dorm la birou daca e nevoie. Dar pe salariati sa ii chem la munca sa faca ce? Cu ce ajuta economia nationala? Nu avem lucrari intr-atit de urgente incit sa nu mai poata rabda o zi. Macar daca ni s-ar fi cerut, fie si formal, sa trimitem Guvernului un raport privitor la numarul de frunze din copaci. Astia de la Bucuresti chiar sint suciti rau de tot”, a spus primarul.

Culmea, cu o zi inaintea sedintei de Guvern, Senatul a luat o decizie diametral opusa. Senatorii si-au votat o vacanta prelungita, pina pe 11 aprilie inclusiv, pentru “lucrari in teritoriu “.

Vacanta nu se aplica insa si in cazul angajatilor “de rind” ai Senatului. “Nu am facut altceva decit, prin vot, sa ne armonizam si noi programul Senatului cu cel al Camerei Deputatilor, asa incit saptamina viitoare, incepind de marti, miercuri, joi, vineri, se va lucra in teritoriu”, a anuntat chestorul Senatului, Constantin Dumitru.
Sursa. Ziarul de Iasi
Autor: Nicolae MANOLIU

Costin: Revolta de la RATB este ilegal?, trebuie s? nceteze, posibil s? fie alimentat? “din afar?”

Pre?edintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, c? revolta angaja?ilor RATB este ilegal? ?i trebuie s? nceteze, iar cei care au f?cut-o trebuie s? ?i asume consecin?ele, fiind posibil s? fie alimentat? “din afar?”, fapt pe care l vor dovedi anchetele administrative viitoare.
Liderul Blocului Na?ional Sindical (BNS), confedera?ia la care este afiliat unul dintre sindicatele de la RATB, sf?tuie?te protestatarii s? nceteze revolta, “care este ilegal?”, ?i s? aib? ncredere n liderii de sindicat.

“Vor urma anchete administrative ?i dac? s-au b?gat ?i al?ii, din afar?, n organizarea acestei revolte, se poate ajunge ?i la plngeri penale. Compania RATB cere desp?gubiri foarte mari pentru aceast? zi pierdut?”, a declarat Costin.

Pre?edintele bns a precizat c? angaja?ii RATB care au oprit ilegal lucrul pot fi sanc?iona?i, pe lng? neplata pentru ziua de joi, cu pn? la zece procente din salariul lunar sau li se poate bloca evolu?ia n carier?, prin anumite nscrisuri n cartea de munc?. Costin a ad?ugat c? dac? aceast? revolt? continu? trei zile, protestatarilor li se poate desface contractul individual de munc?.

dumitru costin consider? c? este posibil ca n spatele acestei revolte s? fie Victor Stan, consilier PSD la Prim?ria Capitalei, care a mai ncercat s? mute sindicatul afiliat la BNS la cel afiliat la CNSLR Fr??ia, confedera?ie care are un pact cu PSD.

Pre?edintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ion R?doi, face parte din delega?ia protestarilor care discut? cu primarul general Sorin Oprescu, la autobaza Titan.

ntrebat nainte de a ajunge la autobaza Titan n leg?tur? cu implicarea lui Ion R?doi n ac?iunea de protest a angaja?ilor de la RATB, Oprescu a r?spuns: “Ani de zile a ac?ionat hot?rrea politic?, ?i nu cea administrativ?”.

Angaja?ii RATB care protesteaz?, joi, la autobaza Titan au inten?ia de a cere ca tuturor ?oferilor ?i vatmanilor regiei s? le fie dat un salariu de aproximativ 3.000 de lei.
Sursa: Mediafax

S?rb?tori fericite !

Conducerea Sindicatului Nova Vita ureaz? tuturor membrilor ?i colaboratorilor s?i s?rb?tori fericite al?turi de cei dragi ?i de familiile lor.

Cu stim?,
C?t?lin Toma

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X