Arhivă pentru septembrie, 2010

Principalele modific?ri ale Codului Muncii aflate in dezbatere!

1. Flexibilizarea rela?iilor de munc?

n ceea ce prive?te timpul de munc? ?i timpul de odihn?, consider?m necesar? individualizarea acestuia n sensul lu?rii n considerare a nevoilor actuale ?i reale ale salaria?ilor, dup? cum urmeaz?:
? Stabilirea unor programe de munc? individualizate ntre angajator ?i salariat, f?r? implicarea sau acordul sindicatului;
? Posibilitatea modific?rii duratei normale ?i a duratei maxime de lucru pentru salaria?ii cu func?ii nalte de conducere;
? Posibilitatea acord?rii repaosului s?pt?mnal n 2 zile neconsecutive, la cererea salariatului ?i cu acordul angajatorului;
? Posibilitatea acord?rii unei frac?iuni de 10 zile din concediul de odihn?, la cererea salariatului ?i cu acordul angajatorului.
? posibilitatea prevederii prin contractul individual de munc? a unui termen mai mare de preaviz n cazul demisiei.
De asemenea, consider?m necesar? modificarea prevederilor cu privire la contractul individual de munc? ncheiat pe durat? determinat? n sensul transform?rii acestuia ntr-o unealt? real? pentru angajator ?i salariat. Astfel, un asemenea contract ar trebui s? se ncheie ori de cte ori p?r?ile consider? necesar, iar perioada maxim? pentru un asemenea contract (cu eventualele prelungiri) ar trebui s? fie prelungit? la 5 ani. Prin considerarea acestui contract ca excep?ie, se mpiedic? ocuparea for?ei de munc?, angajatorii prefernd s? caute solu?ii alternative (de exemplu, contractarea unor prestatori de servicii) ?i nu s? realizeze angaj?rile pe durat? nedeterminat? ncurajate prin legisla?ia actual?. Astfel, n loc ca o persoan? s? lucreze pentru o perioad? de pn? la 5 ani, avnd ?ansa modific?rii contractului s?u de munc? ntr-unul pe durat? nedeterminat?, aceast? persoan? va fi n situa?ia de a fi ntre?inut? prin ajutor de somaj sau ajutoare sociale .
Munca prin agent de munc? temporar? ar trebui s? devin? la rndul s?u o posibilitate eficienta de luat n calcul, n acelea?i condi?ii ca ncheierea unor contracte individuale de munc? pe durat? determinat?.
Ambele forme de contracte de munc? pe durat? determinat? sunt posibilit??i reale de angajare menite s? reduc? ?omajul prelungit ?i prin urmare reprezint? mijloace de cre?tere a gradului de ocupare a for?ei de munc?.

2. Introducerea criteriului performan?ei n ceea ce prive?te angajarea ?i concedierea salaria?ilor

n acest sens, principiile care reglementeaz? rela?iile de munc? ar trebui s? fie completate cu un nou principiu, cel al performan?ei.

Luarea n considerare a performan?ei la angajare se refer? la prevederea unei perioade de prob? care s? permit? angajatorului s? evalueze temeinic poten?ialul salariatului ?i, de asemenea, s? permit? salariatului s? decid? n cuno?tin?? de cauz? m?sura n care se potrive?te angajatorului ?i posibilitatea sa de a fi competitiv lucrnd pentru acesta. Pentru ndeplinirea nevoilor angajatorului ?i salariatului, astfel cum au fost detaliate mai sus, consider?m necesare urm?toarele m?suri:
? Prevederea unor perioade de prob? mai lungi;
? Posibilitatea supunerii noilor angaja?i unei perioade de prob?, indiferent de num?rul angaja?ilor anteriori pe acela?i post care au fost supu?i perioadei de prob?.
n plus, conform principiului performan?ei, n cazul n care se pune problema desfiin??rii unui post de un anumit tip n condi?iile n care n organigram? exist? mai multe posturi de acel tip, angajatorul ar putea s? selecteze care dintre salaria?ii care ocup? postul de tipul n discu?ie este concediat prin compararea performan?elor fiec?rui salariat care ocup? postul ?i nu a situa?iilor sociale ale salaria?ilor. n cazul unei restructur?ri, angajatorul trebuie s? poat? r?mne cu salaria?ii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai ace?tia, ?i nu colegii lor mai pu?in performan?i, putnd s? conduc? la cre?terea economic? a angajatorului. Dimpotriv?, p?strarea doar a unor criterii de natur? social? pentru selec?ia salaria?ilor care vor fi concedia?i poate conduce la situa?ia n care salaria?ii cei mai buni sunt concedia?i, iar n lipsa acestora angajatorul nu se poate redresa, ajungnd n cele din urm? la desfiin?are ?i prin urmare la concedierea ?i a salaria?ilor p?stra?i ini?ial pe baza criteriilor de natur? social?.

La prima vedere, se poate considera c? introducerea unui asemenea principiu este doar n beneficiul angajatorilor. Totu?i, instaurarea acestui principiu este n ajutorul statului, al persoanelor aflate n c?utarea unui loc de munc? ?i al salaria?ilor. Prin activitatea salaria?ilor performan?i, angajatorul va cre?te din punct de vedere economic ?i va putea crea noi locuri de munc?, degrevnd astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente presta?iilor sociale acordate persoanelor f?r? loc de munc? sau f?r? mijloace de ntre?inere. De asemenea, salaria?ii vor fi motiva?i s? ating? performan?e ct mai bune pentru a-?i p?stra locul de munc?, for?a de munc? va c?tiga astfel n competitivitate , prelungindu-?i perioada activ? pe pia?a for?ei de munc?.

3. Abrogarea prevederilor cu privire la contractul colectiv de munc? la nivel na?ional

Contractul colectiv de munc? la nivel na?ional dubleaz? sau amplific? prevederi ale Codului muncii. Stabilirea coordonatelor rela?iilor de munc? trebuie s? fie la latitudinea p?r?ilor ?i s? se realizeze prin negocierea direct? de c?tre acestea, cunoscnd ?i lund n considerare realit??ile economice ?i sociale de la nivelul lor. n acest sens, orice amplificare a prevederilor Codului muncii ar trebui s? se realizeze la nivel de unitate, grup de unit??i sau ramur?, n func?ie de nevoile reale ?i posibilit??ile p?r?ilor.

Men?ion?m c? n alte ??ri europene nu exist? posibilitatea ncheierii contractului colectiv de munc? la nivel na?ional (de exemplu, Austria, Germania, Cehia, Polonia) sau, dac? aceast? posibilitate exist?, contractul colectiv de munc? vizeaz? doar sectorul public (de exemplu, Suedia, Slovenia) sau se inten?ioneaz? renun?area la acest tip de contract (de exemplu, Irlanda).

4. Aplicarea contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? doar p?r?ilor semnatare

Contractul reprezint? acordul de voin?? al p?r?ilor ?i, prin urmare, nu poate na?te drepturi ?i obliga?ii pentru ter?ii care nu au participat la negocierea / ncheierea lui. Astfel, consider?m inadmisibil? aplicarea contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? unor angajatori ?i salaria?i care nu au participat ?i nu au fost reprezenta?i la negocierea acestuia ?i nici nu ader? ulterior la acesta.

O asemenea abordare a fost legiferat? n alte ??ri europene (de exemplu, Austria. Germania, Suedia).

5. nl?turarea obligativit??ii negocierilor colective la nivel de unitate

No?iunea de negocieri se refer? n esen?? la libera exprimare a voin?ei. Astfel partenerii sociali trebuie s? fie liberi s? decid? cu privire la necesitatea purt?rii de negocieri colective la nivel unitate. Partenerii sociale cunosc ?i trebuie s?-?i asume consecin?ele (beneficiile si riscurile) n eventualitatea n care la nivel de unitate nu se ncheie un contract colectiv . Negocierile colective trebuie s? se realizeze n mod voluntar ?i numai acolo unde voin?a p?r?ilor exist?.

6. Modificarea regulilor cu privire la reprezentativitatea cerut? pentru negocierea contractului colectiv de munc?

Consider?m c? este obligatorie ridicarea nivelului de reprezentativitate necesar pentru negocierea / ncheierea acestui contract la nivel de unitate la cel pu?in 50% plus 1 pentru organiza?iile sindicale sau reprezentan?ii salaria?ilor. Un nivel similar ar trebui luat n considerare ?i n cazul contractelor colective de munc? la nivel de ramur? ?i la nivel na?ional, att pentru reprezentan?ii angajatorilor ct ?i pentru reprezentan?ii salaria?ilor, n cazul n care recomand?rile cu privire la aplicarea doar n cazul p?r?ilor ?i respectiv renun?area la acestea nu sunt implementate.

Men?ion?m c?, n prezent este posibil? participarea la negocierile la nivel de unitate a unor federa?ii sindicale din alte domenii dect unitatea n cauz?, cu toate c? asemenea federa?ii nu pot justifica un interes n negocierea acestor contracte.

7. Modificarea unor prevederi legale pentru a asigura coeren?a rela?iilor de munc?

n acest sens, avem n vedere, cu titlu de exemplu, urm?toarele:
? Stabilirea perioadei de referin?? pentru calculul duratei delega?iei;
? Clarificarea competen?ei teritoriale a autorit??ilor care trebuie sesizate cu privire la concedierile colective n cazul angajatorilor cu mai multe puncte de lucru;
? Precizarea naturii juridice a termenelor n care angajatorul trebuie s? realizeze procedurile necesare pentru concedierea angajatului, inclusiv clarificarea cu privire la suspendarea acestora n cazul suspend?rii contractului individual de munc?;
? Precizarea posibilit??ii de a efectua re?ineri din salariu cu acordul angajatului, f?r? a fi necesar? ob?inerea unei hot?rri judec?tore?ti n acest sens;
? Prevederea ncet?rii de drept a contractului individual de munc? n cazul decesului sau desfiin??rii angajatorului;
? Clarificarea posibilit??ii comunic?rii de c?tre angajator a documentelor prin executor judec?toresc;
? Impunerea obliga?iei de confiden?ialitate cu privire la salariu ?i n cazul angajatului, n caz contrar obliga?ia de confiden?ialitate a angajatorului fiind lipsit? de eficien??;
? nl?turarea obliga?iei de invitare a reprezentan?ilor sindicatului la ?edin?ele consiliului de administra?ie ?i a celei de comunicare a hot?rrilor consiliului de administra?ie c?tre sindicat, participarea acestora la ?edin?e punnd n pericol confiden?ialitatea unor informa?ii ?i putnd conduce chiar la mpiedicarea desf??ur?rii normale a activit??ii angajatorului;
? Cre?terea num?rului de membri necesari pentru constituirea unui sindicat ?i precizarea dizolv?rii de drept a organiza?iei sindicale care nu mai are un num?r suficient de membri;
? nl?turarea discrimin?rilor pozitive c?rora le sunt supu?i liderii de sindicat (de exemplu, acordarea salariului de care ar fi beneficiat dac? lucrau continuu n situa?ia n care contractele individuale de munc? sunt suspendate pe durata mandatului, acordarea salariului integral de?i nu lucreaz? n tot timpul de munc? agreat prin contractul individual de munc?) ?i p?strarea protec?iei pentru ace?tia doar pe durata ?i n leg?tur? cu mandatul de lider sindical ;
? Intrarea n vigoare a contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? (n cazul aplic?rii acestuia ?i unor ter?i la ncheierea lui) ?i nivel na?ional (n cazul p?str?rii acestuia) de la data public?rii n Monitorul Oficial, fiind posibil ca ntre data nregistr?rii la autoritatea competent? ?i data public?rii n Monitorul Oficial angajatorii s? nu dispun? de acest contract.

CC: Concedierile din administra?ia local?, constitu?ionale

Concedierile din administra?ia local? decise de Guvern sunt constitu?ionale, potrivit deciziei Cur?ii Constitu?ionale, care a respins sesizarea Avocatului Poporului care a reclamat nelegalit??i privind adoptarea oug 63/2010 care modific? Legea finan?elor publice.
avocatul poporului a sesizat, n 15 iulie, curtea Constitu?ional? (CC) cu privire la OUG 63/2010 care completeaz? Legea 273/2006 privind finan?ele publice locale, precum ?i stabilirea unor m?suri financiare, AP reclamnd contrarietatea dispozi?iilor cu legea fundamental?, n special limitele deleg?rii legislative.

Din examinarea dispozi?iilor OUG 63/2010 pentru modificarea ?i completarea Legii 273/2006 privind finan?ele publice, precum ?i stabilirea unor m?suri financiare, publicat? n 2 iulie, Avocatul Poporului (AP) a “observat c? acest act normativ con?ine norme contrare unor prevederi din Constitu?ie”.

Astfel, AP a ridicat direct n fa?a CC excep?ia de neconstitu?ionalitate a OUG 63/2010.

“Argumentele de neconstitu?ionalitate invocate de c?tre Avocatul Poporului au vizat n esen??, contrarietatea OUG 63/2010, fa?? de articolul 115, alineatele 4 ? 6, din Constitu?ie, instituind exigen?ele constitu?ionale privind adoptarea OUG ?i limitele deleg?rii legislative, precum ?i fa?? de articolul 120-122 din Constitu?ie privind principiile de baz? ale administra?iei publice, autorit??ile comunale ?i or??ene?ti, consiliul jude?ean”, se arat? n comunicat.

Liberalii i-au cerut Avocatului Poporului, la nceputul lunii iulie, s? ridice direct “excep?ia de neconstitu?ionalitate” a OUG 63 din 30 iunie, invocnd c? ordonan?a nu respect? caracterul de “urgen??”, ncalc? principiul autonomiei locale ?i afecteaz? regimul autorit??ilor administra?iei publice locale.

Potrivit sesiz?rii trimise de liberali Avocatului Poporului, OUG 63/2010, care modific? Legea finan?elor publice ?i care prevede, printre altele, reducerea num?rului de angaja?i din administra?ia local?, nu respect? criteriile de urgen?? ?i de “situa?ie extraordinar? a c?rei reglementare nu mai poate fi amnat?”.

guvernul a decis, la nceputul lunii iulie, disponibilizarea a aproximativ 55.000 pn? la 60.000 angaja?i din sectorul public, dintre care cei mai mul?i, respectiv circa 54.000 persoane, vor fi concedia?i din administra?ia local?. Disponibiliz?rile de personal vor fi efectuate pe baza standardelor de cost.

Ministrul Administra?iei ?i Internelor, Vasile Blaga, sus?inea c?, n urma calculelor f?cute, la nivelul tuturor unit??ilor administrativ-teritoriale, num?rul de posturi peste normative este de 53.432. Potrivit acestuia, economia de cheltuieli de personal cu respectarea normativului este de 1,5 miliarde lei, reprezentnd o reducere de personal de 26,2% ?i o diminuare de cheltuieli de 29,1% din total.

Curtea Constitu?ional? a dezb?tut, mar?i, sesizarea Avocatului Poporului privind neconstitu?ionalitatea OUG63/2010, instan?a contitu?ional? respingnd-o.

Consiliul Judetean Iasi, dator cu 3.6 milioane de lei sindicali?tilor de la Nova Vita !

In urma unor decizii definitive si irevocabile a instantei, angajatii de la Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului , Filarmonica Iasi si trei scoli speciale din municipiu trebuie sa primeasca drepturile salariale taiate in urma cu doi ani. Este vorba despre sporurile de vechime si despagubirile pentru neplata zilelor de simbata si duminica muncite. Salariatii isi vor primi banii conform deciziei guvenului legate de plata acestor drepturi. consiliul judetean Ia?i trebuie sa plateasca cea mai mare suma Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Cei 1.500 de membri de sindicat din sistemul de asistenta sociala vor primi in total 3,6 milioane lei. Salariatii de la Filarmonica trebuie sa primeasca 2.2 milioane de lei, iar scolile speciale intre 73.000 si 1.7 milioane de lei. Cele 3 unitati speciale de invatamint sint “Ion Holban”, “Vasile Pavelcu” si “Constantin Paunescu”.

Constantin Adascalitei, vicepresedinte CJ Iasi: “Avem un numar de cinci hotariri judecatoresti cu titlu executoriu, care vizeaza practic drepturile salariale ale celor cinci institutii publice , au ac?ionat prin sindicatele lor, in baza contractelor colective de munca, institutia CJ in instanta. Drepturile salariale cistigate prin aceste hotariri judecatoresti sint obligatorii in a fi executate de catre noi. Suma totala se ridica la 9,2 milioane de lei. Fara doar si poate ca aceste titluri executorii si hotarari judecatoresti le vom inainta in proiectia bugetar pe anii urmatori si le vom defalca din sumele care ne vor veni in acei ani pentru DGASPC si pentru Filarmonica”.
Liderul sindicatului Nova Vita al salaria?ilor din asisten?a social? ?i administra?ia public? din jude?ul Ia?i, C?t?lin Toma a declarat c? va contesta la Tribunalul CEDO decizia Guvernului de plata e?alonat? a sentin?elor judec?tore?ti c?tigate in anul 2009 ?i va solicita punerea in plat? imediat? a acestor sentin?e. De asemnea vom solicita printr-o ac?iune separat? n instan?? penaliz?ri de 0,01% pe zi pentru fiecare zi de ntrziere a pl??ii sentin?lelor din momentul in care acestea au ramas defintive ?i irevocabile ?i pan? la momentul pl??ii efective.

Sursa: Presa local?, CJ Ia?i, Sind. Nova Vita.

Noul Cod al muncii va fi mai dur cu angaja?ii

Concedierea mai simpl? a angaja?ilor neperforman?i, perioade mai lungi de prob? ?i contracte cu durata determinat? mai u?or de ncheiat sunt principalele modific?ri ale Codului Muncii, aflat n dezbatere.

Criza for?eaz? rea?ezarea raporturilor de munc?. Performan?a, productivitatea angaja?ilor la costuri ct mai sc?zute sunt acum, mai mult dect naintea crizei, n aten?ia angajatorilor. Criteriile economice trebuie s? stea naintea celor de ordin social pentru ca afacerea s? r?mn? n picioare. De aceea, ?i presiunile companiilor pentru a ob?ine o legisla?ie a muncii mai flexibil? au crescut n ultima vreme.

n acest context, Guvernul a nceput discu?iile cu reprezentan?ii mediului de afaceri ?i ai sindicatelor pentru modificarea Codului muncii care n momentul de fa?? i protejeaz? excesiv pe angaja?i, n condi?iile n care cu greu pot fi sanctiona?i dac? nu performeaz? sau s?vr?esc abateri disciplinare, dup? cum afirm? avocatul Mihaela Sc?rl?tescu. La rndul s?u, avocatul Ioan Dumitra?cu, partener PeliFilip, spune c? de mult timp exist? presiuni din partea organiza?iilor patronale ?i a marilor angajatori pentru a corecta sau echilibra unele prevederi din legisla?ie care ngreuneaz? rela?iile de munc?. ntruct dezbaterile sunt abia la nceput, exist? pe de o parte propunerile mediului de afaceri ?i ale avoca?ilor care, potrivit acestora, vor echilibra raportul dintre angaja?i ?i angajatori, iar pe de cealalt? opozi?ia sindicatelor care cred c? angajatorii vor primi prea mult? putere.

Se propun, spre exemplu, majorarea perioadei de prob? pentru verificarea aptitudinilor salaria?ilor, extinderea duratei deleg?rii, mai pu?ine constrngeri pentru angajator n ceea ce prive?te concedierile, extinderea termenului n care se pot ncheia contracte cu durat? determinat?. n acela?i timp, ar urma s? se introduc? ?i drepturi suplimentare pentru angaja?i, cum ar fi compensa?ii n caz de concediere , precizeaz? ?erban Pslaru, avocat asociat ?uca Zbrcea & Asocia?ii ?i coordonator al departamentului de dreptul muncii .

Propunerile mediului de afaceri

Potrivit reprezentan?ilor Amcham, exist? mai multe prevederi legislative care ar trebui analizate. Astfel, timpul de munc? ?i timpul de odihn? ar trebui negociate direct cu angajatul n func?ie de nevoile acestuia, contractele cu durata determinat? ar trebui s? fie mai u?or de ncheiat ?i s? nu mai fie o excep?ie de la regula contractului cu durata nedeterminat?, a?a cum este n prezent. Totodat?, perioadele de prob? ar trebui s? fie mai lungi ?i s? poat? fi aplicate noilor angaja?i, indiferent de num?rul angaja?ilor supu?i anterior perioadei de prob? pentru acela?i post.

Contractul colectiv de munc? la nivel na?ional ar trebui abrogat, iar contractul colectiv pe ramur? ar trebui s? se aplice doar p?r?ilor semnatare, nu ?i celor care, de?i activeaz? n sectorul respectiv, nu au participat la negocieri.

Alte modific?ri ar trebui s? priveasc? nl?turarea obligativit??ii negocierilor colective la nivel de unitate, precum ?i a regulilor legate de reprezentativitatea cerut? pentru negocierea contractului colectiv de munc?.

Performan?a angaja?ilor

Schimbarea condi?iilor de pe pia?a muncii cauzat? de nr?ut??irea climatului economic impune, n consecin??, o regndire a drepturilor ?i obliga?iilor angaja?ilor ?i ale angajatorilor cu att mai mult cu ct concedierile ?i, implicit, concuren?a acerb? pentru un loc de munc? sunt parte din cotidian.

Una dintre problemele frecvente, rezultate din dificult??ile economice ale companiilor de la nceputul crizei, este cea a concedierilor.

n astfel de situa?ii, avocatul Ioan Dumitra?cu spune c? angajatorii ar vrea s? prevaleze criteriile de performan?? a salaria?ilor, ?i nu cele de ordin social. n cazul unei restructur?ri, angajatorul trebuie s? poat? r?mne cu salaria?ii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai ace?tia, ?i nu colegii lor mai pu?in performan?i, putnd s? conduc? la cre?terea economic? a angajatorului, consider? reprezentan?ii Amcham.

La prima vedere, se poate considera c? introducerea unui asemenea principiu este doar n beneficiul angajatorilor. Totu?i, instaurarea acestui principiu este n ajutorul activit??ii salaria?ilor performan?i, angajatorul va cre?te din punct de vedere economic ?i va putea crea noi locuri de munc?, degrevnd astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente presta?iilor sociale acordate persoanelor f?r? loc de munc? sau f?r? mijloace de ntre?inere. Angaja?ii vor fi motiva?i s? ating? performan?e ct mai bune pentru a-?i p?stra locul de munc?, for?a de munc? va c?tiga astfel n competitivitate , prelungindu-?i perioada activ? pe pia?a for?ei de munc?, explic? ace?tia.

n cazul n care aceste propuneri legislative vor avea c?tig de cauz?, avoca?ii estimeaz? c? va cre?te num?rul de litigii de munc? n perioada imediat urm?toare aprob?rii noului act normativ.

n momentul de fa??, angajatorul este blocat de prevederi birocratice n organizarea activit??ii sale. Desfiin?area unui post de munc? pentru motive ce ?in de randamentul activit??ii este greoaie ?i exist? riscul de a fi anulat? n instan??. Mai mult, de fiecare dat? cnd un angajat simte c? va fi cercetat disciplinar sau c? i se va desface contractul de munc? n mod abuziv ?i ia concedii medicale pentru suspendarea contractului de munc?, afirm? avocatul Mihaela Sc?rl?tescu.

Sindicatele se simt amenin?ate

Dezbaterile dintre angajatori ?i sindicate se anun?? aprinse, cu att mai mult cu ct sindicatele ?i simt amenin?at? pozi?ia, pe m?sur? ce apar ?i propuneri care vizeaz? direct organizarea ?i conducerea acestor institu?ii, cum ar fi cre?terea num?rului de membri pentru constituirea unui sindicat sau ncetarea pl??ii salariului pe durata mandatului liderilor de sindicat.

De altfel, odat? cu modificarea Codului muncii, Guvernul vrea s? schimbe toat? legisla?ia din domeniu, inclusiv pe cea care reglementeaz? activitatea sindicatelor. De?i executivul anun?ase c? noul act normativ va fi aprobat n septembrie, proiectul este departe de a fi definitivat, iar ministrul muncii nu a prezentat nc? varianta proprie.

Angajatorii trebuie s? ?i poat? stabili propria politic? de personal ?innd cont de situa?ia economic? instabil?, f?r? a fi bloca?i n instan?e.
Mihaela Sc?rl?tescu, avocat

9.000 de dosare privind litigii de munc? au fost nregistrate n plus n primul trimestru din 2010 fa?? de media trimestrial? a anului trecut.
Sursa :Capital

Costin: Am toat? disponibilitatea pentru unire sindical?, v?d foarte pu?ine ?anse de fuziune n cinci

Pre?edintele Blocului Na?ional Sindical (BNS), Dumitru Costin , a declarat, pentru MEDIAFAX, c? are toat? disponibilitatea pentru discu?ii privind unirea mi?c?rii sindicale, dar consider? c? sunt ?anse foarte mici s? fuzioneze cele cinci confedera?ii, fiind vorba de culturi institu?ionale diferite.
“Unirea mi?c?rii sindicale este un subiect care poate fi discutat, este foarte important s? avem aceea?i abordare, s? l?s?m de-o parte orgoliile. Cred ns? c? sunt ?anse foarte mici s? fuzioneze toate cele cinci confedera?ii, pentru c? este vorba de culturi institu?ionale diferite, nu ?ine neap?rat de lideri, este vorba de cei din structurile teritoriale, fiecare are aspira?iile lui”, a precizat Costin.

n opinia liderului bns trebuie ca membrii de sindicat s? aib? acces nengr?dit la decizii, la consultare, la servicii, s? fie informa?i n timp real, iar Blocul Na?ional Sindical este n plin proces de transformare n acest sens. “Dac? ?i colegii accept? s? mergem n aceea?i direc?ie, nu ne opre?te nimic s? ne unim”, a subliniat Costin.

Pre?edintele “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a declarat, mar?i, pentru MEDIAFAX, c? nu consider? benefic? crearea unei singure structuri sindicale, fiind necesare dou? confedera?ii, pentru a putea exista alternativ?, acest lucru fiind posibil dac? membrii de sindicat l vor impune.

“Nu cred c? este nevoie de o coagulare a mi?c?rii sindicale. Ideea cre?rii unei singure structuri nu este benefic? pentru c? este mult mai u?or de subordonat unui partid politic sau Guvernului”, a precizat Hossu.

Pre?edintele CNSLR-Fr??ia, Marius Petcu , a propus liderilor celorlalte confedera?ii sindicale renceperea discu?iilor din octombrie, n scopul de a crea o mare central? sindical? care s? mpiedice Guvernul s? ia m?suri mpotriva salaria?ilor.

Petcu a spus, mar?i, ntr-o conferin?? de pres?, c? dac? ac?iunea de miercuri va e?ua, to?i liderii confedera?iilor sindicale va trebui s? reia discu?iile, din octombrie, pentru crearea unei singure structuri sindicale puternice.

“Lansez public nc? o dat? ideea de unificare sindical?. Dac? ac?iunea de mine (miercuri – n.r.) nu va reu?i, nu ne r?mne dect concentrarea ntr-o singur? structur? sindical? sau dou?, pentru a ncerca s? ne rezolv?m mpreun? problemele, nu separat”, a spus Petcu.

Liderul CNSLR Fr??ia a apreciat c? inten?ia Guvernului de a modifica Codul muncii nu nseamn? dect o ncercare de disolu?ie a mi?c?rii sindicale, iar aceasta trebuie mpiedicat?.
Sursa: Mediafax

Mesajul guvernului dupa intalnirea cu sindicatele: mentinem disponibilitatea de a continua dialogul, in limitele constrangerilor bugetare…. bla,bla,bla ….

Guvernul isi mentine disponibilitatea de a continua dialogul cu sindicatele pentru a se gasi solutii, insa numai in contextul constrangerilor bugetare actuale, potrivit unui comunicat de presa transmis in urma intalnirii pe care premierul Emil Boc a avut-o sambata cu liderii sindicali pentru discutii privind legea salarizarii unitare in sistemul bugetar, proiectul Legii pensiilor, precum si pentru gasirea unor solutii de imbunatatire a dialogului social si intarirea inspectiei muncii, dupa ce federatiile sindicale au anuntat proteste pentru saptamana viitoare.

“Miza pentru 2011 este absorbtia fondurilor europene si sustinerea investitiilor, ceea ce ne va permite mentinerea locurilor de munca si asigurarea unor salarii si pensii corecte”, a declarat primul-ministru, aratand ca pentru 2011 sumele destinate absorbtiei fondurilor europene au fost aproape dublate fata de 2010.

Emil Boc i-a cerut ministrului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ioan Botis, sa centralizeze sugestiile confederatiilor sindicale privind solutiile de imbunatatire a dialogului social la nivel de ministere si s-a declarat de acord cu necesitatea intaririi inspectiei muncii.

La intalnire au participat ministrul Muncii , Familiei si Protectiei Sociale, Ioan Botis, secretarul de stat in acelasi minister Valentin Mocanu, si reprezentanti ai confederatiilor sindicale Cartel Alfa, CSN Meridian, BNS, CNSRL Fratia si CSDR.

Sindicalistii au sustinut, la finalul intalnirii cu Emil Boc, ca nu au obtinut decat “promisiuni care nu sunt legate de bani” , ca nu vor renunta la protestele anuntate si ca Guvernul ar intentiona sa inghete salariul minim pe urmatorii ani: “Am constatat o lipsa de responsabilitate a Guvernului. Nu se doreste combaterea evaziunii fiscale. Vor sa inghete salariul minim pe urmatorii ani, ceea ce inseamna o stimulare a evaziunii fiscale, justificand ca nu au capacitate. In sectorul bugetar nu se vrea revenirea la salariile din 2009. Angajatii vor fi penalizati si in 2011″, a declarat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa.

Secretarul general al CNSRL “Fratia”, Sorin Stan, a anuntat, vineri, ca 20.000 de membri de sindicat din toata tara vor fi adusi pe 22 septembrie in Capitala, pentru a protesta in Piata Revolutiei, dar si in fata Palatului Victoria. Potrivit acestuia, 160 de autocare din tara vor ajunge in Capitala la ora 10:30, vor lasa oamenii in Piata Revolutiei si apoi vor pleca spre Piata Constitutiei , unde vor fi parcate. El a adaugat ca aproximativ 2.000 dintre sindicalisti vor ajunge in Capitala cu trenurile, in Gara de Nord.

Liderul sindical a explicat ca in Piata Revolutiei va fi organizat un miting intre orele 12:00 si 14:30, dupa care protestatarii vor porni in mars spre Piata Victoriei . Intre orele 15:30 si 18:00, sindicalistii vor picheta Palatul Victoria .

Si vicepresedintele Blocului National Sindical, Mariana Kniesner, a precizat ca, potrivit programului stabilit in cadrul confederatiei, pe 28 septembrie, de la ora 12:00, va fi organizat un mars de protest de la Piata Victoriei pana la Piata Muncii la care sunt asteptati aproximativ 15.000 de oameni.

Sursa: hotnews.ro

ntlnire f?r? rezultat la Ministerul Muncii, sindicatele men?in calendarul protestelor

Reprezentan?ii confedera?iilor sindicale s-au ntlnit, vineri, cu ministrul Muncii , Ioan Boti?, pentru a-i prezenta revendic?rile, la finalul discu?iei ei declarnd c? nu a fost luat? nicio decizie ?i c? ?i men?in calendarul de proteste.
Pre?edintele Confedera?iei Sindicale Democrate din Romnia, Ioan Baciu, a precizat c? n cadrul ntlnirii de vineri s-a stabilit doar o nou? ntlnire, pentru mar?i, pentru o discu?ie privind salariul minim, astfel nct membrul biroului Executiv Na?ional al csdr vor picheta, luni, conform programului, sediul Guvernului .

Secretarul general de la CNSRL “Fr??ia”, Sorin Stan, a declarat c? 20.000 de membri de sindicat din toat? ?ara vor fi adu?i n 22 septembrie n Capital? pentru a protesta n Pia?a Revolu?iei, dar ?i la Palatul Victoria .

Potrivit acestuia, 160 de autocare din ?ar? vor ajunge n Capital? la ora 10.30, vor l?sa oamenii n Pia?a Revolu?iei ?i apoi vor pleca spre Pia?a Constitu?iei unde vor fi parcate.

Stan a ad?ugat c? aproximativ 2.000 dintre sindicali?ti vor ajunge n Capital? cu trenurile n Gara de Nord.

Reprezentantul CNSRL “Fr??ia” a precizat c? n Pia?a Revolu?iei va fi organizat un miting ntre ore 12.00 ?i 14.30 dup? care protestatarii vor porni n mar? spre Pia?a Victoriei. ntre orele 15.30 ?i 18.00, sindicali?tii vor picheta Palatul Victoria.

Vicepre?edintele Blocului Na?ional Sindical, Mariana Kniesner, a precizat c?, potrivit programului stabilit n cadrul confedera?iei, n 28 septembrie, de la ora 12.00, va fi organizat un mar? de protest de la Pia?a Victoriei pn? la Pia?a Muncii la care sunt a?tepta?i aproximativ 15.000 de oameni.

Vicepre?edintele Cartel Alfa, Liviu Apostoiu a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, c? s-a decis s? se renun?e la protestul din 22 septembrie din fa?a Guvernului pentru a nu se suprapune cu cel al CNSRL-Fr??ia.

“Nu mai facem miercuri protest ca s? nu ne suprapunem cu CSRL-Fr??ia ?i s? evit?m orice discu?ie. Mut?m protestul programat pentru miercuri, joi. Astfel c? joi vor protesta n Pia?a Victoriei angaja?i din s?n?tate ?i educa?ie, afilia?i la Cartel Alfa”, a spus Apostoiu.

Totodat?, sindicali?tii de la Cartel Alfa vor organiza n teritoriu, luni, pichete, urmnd ca ntre 22 ?i 27 septembrie s? proteste n Pia?a Victoriei.

Federa?ia Na?ional? a Sindicatelor din Administra?ie (FNSA) a avertizat, n aceast? s?pt?mn?, c? ar putea declan?a greva general? n administra?ia public? la nivel na?ional n a doua parte a lunii octombrie cu o durat? de o lun? n cazul n care Guvernul nu renun?? la m?surile de austeritate programate pentru 2011.

fnsa num?r? peste 50.000 de membri la nivel na?ional.

Sindicali?tii vor stoparea dispoznibiliz?rilor, stabilirea de programe concrete de investi?ii finan?ate corespunz?tor pentru p?strarea ?i crearea a noi locuri de munc?.

De asemenea, protestatarii vor s? nu fie modificat Codul muncii, respectiv s? nu fie desfiin?ate contractele colective de ramur?, cele la nivel na?ional, s? nu fie desfiin?at? protec?ia social? a salaria?ilor la concediile colective, s? nu fie desfiin?at contractul individual de munc? pe durat? nedeterminat? pentru a fi transforma?i salaria?ii n zilieri.

Sindicali?tii mai cer un salariu minim garantat n plat? de 750 de lei, p?strarea coeficien?ilor de ierarhizare din legea salariz?rii unice, grila de ierarhizare s? r?mn? 1/12, nu 1/15, modificarea legii inspec?iei muncii, renun?area la toate m?surile de austeritate impuse de Guvernul Boc, salariul de baz? 1 s? fie salariul minim garantat n plat? pe economie.
Sursa: Mediafax

O bun? parte din Func?ionarii publici anun?? grev? general? pe termen nelimitat din 27 septembrie

Func?ionarii publici vor declan?a greva general? pe termen nelimitat din 27 septembrie, a anun?at, mar?i, liderul Sindicatului Na?ional al Func?ionarilor Publici, Sebastian Oprescu , apreciind c? “func?ionarul public este fl?mmd ?i ndarorat”.
El a declarat, ntr-o conferin?? de pres?, c? aproximativ 34.000 de func?ionari publici afilia?i la Sindicatul Na?ional al Func?ionarilor Publici vor intra n grev? general? pe termen nelimitat, din 27 septembrie, cernd revenirea la salariul avut nainte de diminuarea cu 25%, stoparea disponibiliz?rilor ?i protec?ia juridic? a func?ionarilor publici.

Pre?edintele SNFP a spus c? este posibil ca Federa?ia Na?ional? a Sindicatelor din Administra?ie s? se solidarizeze cu greva general? a SNFP.

“Dac? vom reu?i s? corel?m ac?iunile sindicale ?i cu alte federa?ii, putem devansa data grevei generale n 22 septembrie, atunci cnd va fi un mare miting n Capital?, dar noi nu vom mai participa la pichet?ri ?i mitinguri pentru c? nu am rezolvat nimic cu aceste proteste”, a afirmat Sebastian Oprescu.

Potrivit acestuia, odat? cu declan?area grevei generale va fi blocat? activitatea n 350 de institu?ii publice din administra?ia public? central? ?i local?, precum Garda Financiar?, Inspec?ia Muncii, Protec?ia Consumatorilor, CNSAS, Ministerul Afacerilor Externe , Ministerul Economiei , Ministerul Transporturilor , Garda Na?ional? de Mediu.

Liderul Sindicatului Na?ional al Func?ionarilor Publici a mai spus c? jum?tate dinte func?ionarii publici au un salariu cuprins ntre 600 ?i 700 de lei.

“Func?ionarul public este fl?mnd, ndatorat, n-are stabilitatea locului de munc?, stabilitate salarial?, iar cu ace?ti func?ionari nu se pot combate fenomenele care afecteaz? bugetul de stat, adic? evaziunea fiscal?, munca la negru, protec?ia consumatorului”, a ad?ugat Oprescu.

Sindicali?tii mai cer protec?ia juridic? a func?ionarilor publici “mpotriva abuzurilor contribuabililor de rea-credin?? ?i a oamenilor politici afla?i n fruntea institu?iilor publice fa?? de func?ionarii afla?i n exercitarea prerogativelor de autoritate de stat”.

Ei arat? c? statul de drept nu poate exista f?r? ca func?ionarul public, purt?tor de autoritate, s? beneficieze de protec?ia legii.

“R?spunderea juridic? a func?ionarului public s? nu poat? fi atras? dect dup? judecarea actului de autoritate impus de c?tre acesta. Dac? actul de autoritate este viciat de interese personale, atunci, ?i numai atunci, func?ionarul public s? r?spund? juridic”, mai arat? liderii SNFP.

Potrivit sursei citate, solidarizarea organiza?iilor sindicale este o necesitate n aceast? perioad? ?i trebuie s? se reflecte prin organizarea unor ac?iuni de protest comune, “imediate ?i radicale”.

Poli?i?tii reduc activitatea, nu mai particip? la audieri n dosarele penale, nu mai dau amenzi

Poli?i?tii ?i reduc activitatea, ncepnd de luni nu mai particip? la audieri n dosarele penale , nu mai dau amenzi , nu mai dirijeaz? circula?ia, a declarat miercuri, pre?edintele Sindicatul Na?ional al Poli?i?tilor ?i Personalului Constractual (SNPPC), Marian Gruia.
Liderul poli?i?tilor a declarat c? poli?i?tii ?i vor limita activitatea la 75 la sut?, pentru c? sunt pl?ti?i doar 75 la sut?. Membrii din teritoriu au cerut chiar ntreruperea total? a activit??ii.

“Din 20 septembrie anumite activit??i vor fi reduse. Poli?i?tii vor merge n teren, dar vor sta n puncte fixe, nu vor ac?iona dect la apelurile de urgen?? 112. Poli?ia rutier? nu va mai dirija circula?ia, nu va mai da amenzi, ci doar avertismente , nu vor mai face audieri n dosarele penale. Protestul nostru este similar cu cel al magistra?ilor. Avertiz?m autorit??ile s? nu fac? presiuni la adresa noastr? c? s-ar putea s? se trezeasc? cu o revolt? f?r? precedent”, a spus Gruia.

SNPPC a solicitat o ntlnire urgent? cu premierul Emil Boc, dar nu au primit nc? r?spuns. “Din informa?iile pe care le de?in sindicatele, ?efii inspectoratelor jude?ene au comunicat ierarhic despre starea de tensiune care se acutizeaz? n unit??i f?r? a se solidariza cu problemele personalului. n acest context, conducerea superioar? a poli?iei f?r? s? prezinte public o viziune , o strategie sau un plan de m?suri motivat a reac?ionat transmi?nd conducerilor profesionale teritoriale aten?ion?ri privind interdic?ia poli?i?tilor de a declara sau de a participa la grev?”, a zis Gruia.

Liderul sindical a precizat c? poli?i?tii nu vor declara grev? ?i nici nu vor participa la aceast? form? de protest, ac?iunile lor fiind similare cu cele ale magistra?ilor din septembrie 2009 ?i poli?i?tii va trebui s? fie trata?i similar cu magistra?ii de c?tre instu?iile statului.
Sursa: Mediafax

Sindicali?tii ncep protestele la sfr?itul lunii septembrie

Sindicali?tii vor organiza n teritoriu, incepnd de luni, pichet?ri, urmnd ca ntre 22 ?i 27 septembrie s? proteste n Pia?a Victoriei, ac?iunile fiind organizate de c?tre fiecare confedera?ie in parte, chiar dac? ini?ial se stabilise s? participe toate confedera?iile la un calendar comun.
Astfel au avut loc dou? ntlniri ntre Cartel Alfa , BNS, CNSRL Fr??ia ?i Meridian, n urma c?rora s-a concretizat un program de ac?iuni care urma s? fie dezb?tut n consiliile na?ionale ale fiec?rei confedera?ii.
Ulterior, CNSRL Fr??ia ?i bns s-au retras de la ac?iunile stabilite n comun, iar Meridian nu a trimis nc? un punct de vedere. “Este regretabil c? pentru prima dat? confedera?iile sindicale nu mai reu?esc s? se n?eleag?. Este regretabil modul n care anumi?i colegi r?spund la altfel de comenzi dect cele ale membrilor lor, pentru c? pierderile suferite de to?i salaria?ii vor fi greu de recuperat”.
Sindicali?tii vor stoparea disponibiliz?rilor, stabilirea de programe concrete de investi?ii finan?ate corespunz?tor pentru p?strarea ?i crearea a noi locuri de munc?, alte solicit?ri sunt legate de nemodificarea legii pensiilor n sensul s? nu creasc? vrsta de pensionare, s? nu se schimbe modul de calcul al pensiei, s? nu fie eliminate categoriile speciale ?i deosebite.
Sindicali?tii mai cer un salariu minim garantat n plat? de 750 de lei, p?strarea coeficien?ilor de ierarhizare din legea salariz?rii unice, grila de ierarhizare s? r?mn? 1/12, nu 1/15, modificarea legii inspec?iei muncii, renun?area la toate m?surile de austeritate impuse de guvernul Boc , salariul de baz? 1 s? fie salariul minim garantat n plat? pe economie.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X