Articol publicat in: Politica


Noua lege de salarizare, supus? dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale, creeaz? un conflict între puterile statului deoarece instituie o salarizare diferit? a func?iilor cu importan?? egal? în stat, sus?ine Asocia?ia Magistra?ilor din România (AMR).
De?i s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele însele la epoca elabor?rii lor), proiectul de lege aflat în discu?ie, care ar avea menirea s? se încadreze în consolidarea Legii-cadru 330/2009, în realitate restructureaz? complet legea în vigoare, creându-se în fapt o nou? lege de salarizare.

“Practic, noul proiect de lege trebuia s? instituie un sistem de salarizare a personalului bugetar, reformat ?i simplificat, prin preluarea principiilor deja stabilite ?i asumate, dar care, în realitate, ca efect al noului proiect, sunt complet modificate”, se arat? în documentul cu observa?ii, transmis de AMR.

Magistra?ii contest? ?i eliminarea din lege a prevederilor referitoare la sporuri, adaosuri salariale, indemniza?ii cu caracter general sau special, precum ?i a altor drepturi de natur? salarial?, recunoscute sau stabilite prin hot?râri judec?tore?ti, prin acte de negociere colectiv? sau prin alte modalit??i.

“Eliminarea acestei prevederi înseamn? înc?lcarea flagrant? a unui principiu recunoscut în lege, acela al dreptului câ?tigat, lipsind astfel de eficien?? juridic? hot?râri judec?tore?ti care au recunoscut sporuri, adaosuri, major?ri etc., consecin?a fiind expunerea destinatarului hot?rârilor la imposibilitatea de a valorifica un drept deja recunoscut de legea veche, lege de care nu se mai ?ine cont”, mai arat? AMR.

O alt? observa?ie a magistra?ilor se refer? la faptul c? noul text de lege las? major?rile salariale dincolo de infla?ie ?i de sc?derea puterii de cump?rare, raportându-se exclusiv la obiectivele ?i limitele din strategia fiscal-bugetar?.

Ei atrag îns? aten?ia c? indicatorii macroeconomici sunt elemente aleatorii ?i fluctuante ?i, în lipsa unei prevederi concrete, nu exist? nici un element în m?sur? s? garanteze c?, în viitor, drepturile salariale ale personalului din sistemul bugetar nu vor fi în puterea de decizie discre?ionar? a executivului ori expuse exlusiv performan?ei acestuia in urm?.

Magistra?ii mai arat? c? noul proiect de lege creeaz? o egalizare nepermis? a func?iunilor personalului bugetar în materie salarial?, prin înl?turarea criteriilor de evaluare a competen?elor individuale, aducând practic to?i bugetarii sub auspiciile unui regim nediferen?iat.

“Proiectul înl?tur? de la aplicare criterii de bun sim? de încadrare ?i salarizare a func?iilor statuate prin legea-cadru, cum ar fi: importan?a social? a muncii, complexitatea activit??ii desf??urate ?i, nu în ultimul rând semnifica?ia social? a activit??ilor efectuate. Aceste criterii ar fi avut aptitudinea de a conduce la o diferen?iere corespunz?toare a func?iilor în raport de specificul activit??ii efectuate”, se mai arat? în document.

În opinia lor, noile criterii nu sunt definite în niciun mod pentru a pemite un control asupra lor în procesul de realizare a ierarhiilor.

“Este greu de imaginat cum unele dintre acestea, cum ar fi influen??, coordonare ?i supervizare , contacte ?i comunicare, creativitatea, diversitatea activit??ilor, ar putea fi aplicate sistemului judiciar. Cum poate fi inclus în indemniza?ia lunar? de încadrare criteriul privitor la influen?? ?i mai ales coordonare ?i supervizare, criterii care sunt flagrant incompatibile cu statutul magistratului?”, se întreab? ini?iatorii documentului cu propuneri de modificare a proiectului de lege.

În acest context, magistra?ii propun stabilirea de criterii care s? reflecte specificul fiec?rei activit??i cu relevarea elementelor de importan?? ?i complexitate.

AMR respinge ?i prevederile din lege prin care este condi?ionat? promovarea ?i avansarea în grada?ii de existen?a sau inexisten?a sumelor cu aceast? destina?ie în bugetul propriu, atr?gând aten?ia c? aplicarea acestor prevederi ar duce la o diminuare ?i mai mare a num?rului de magistra?i.

“Acest nou alineat aduce o grav? atingere sistemului de organizare al instan?elor ?i parchetelor expunând sistemul judiciar la lipsa cronic? de magistra?i far? a se putea completa golurile din schema de personal (posturi blocate, pension?ri masive). Dac? acest text s-ar aplica, num?rul mic de magistra?i va deveni ?i mai mic, iar cei existen?i nu vor putea fi promova?i în func?ii de execu?ie ca urmare a neacord?rii grada?iilor corespunz?toare tran?elor de vechime în munc? dependente de fonduri”, se mai arat? în propunerile de modificare formulate de AMR.

Noul proiect introduce repartizarea personalului bugetar pe clase de salarizare ?i grada?ii, no?iunea de clas? de salarizare nefiind definit?.

Astfel, de?i exist? trei puteri în stat (egale conform articolului 1, alineatul 4 din Constitu?ie), clasele de salarizare a func?iilor asem?n?toare ca importan?? ?i loc în societate din cadrul acestor puteri, difer? în mod esen?ial, fiind o egalitate sensibil? doar la nivelul pre?edin?ilor, sus?in magistra?ii.

“Un lucru este cert. Aceast? nou? lege de salarizare creeaz? un conflict între puterile statului, întrucât instituie o salarizare diferit? a func?iilor cu importan?? egal? în stat, criteriu de altfel abandonat în noua lege. Toat? filozofia Legii 330/2009 este anulat?, noul proiect schimbând radical construc?ia ?i principiile asumate, consacrate deja, abdicând astfel de la rolul s?u de lege de implementare”, precizeaz? AMR.

Proiectul de Lege – cadru privind salarizarea unitar? a personalului pl?tit din fonduri publice a fost în dezbatere public?, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale, în perioada 24 august – 3 septembrie.

Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu ministrul Finan?elor, Gheorghe Ialomi?ianu, ?i cu cel al Muncii, Ioan Boti?, diferitele variante ale noii legi a salariz?rii în sistemul bugetar, conform simul?rilor efectuate pornind de la niveluri diferite ale salariului minim pe economie.
Sursa: Mediafax