Arhivă pentru categoria Actualitate

Constituire CAR NOVA VITA IFN

Conducerea Sindicatului Nova Vita va pune la dispozitia membrilor sai incepand cu anul 2012 imprumuturi de tip CAR.
Metodologia de acordare , criteriile de eligibilitate ?i alte informa?ii suplimentare vor fi afisate pe site si blog ulterior obtinerii tuturor aprobarilor.

Cursuri de calificare ?i specializare.

Sindicatul Nova vita prin Centrul de Formare Profesional? pentru adul?i orgazizeaz? urm?toarele tipuri de cursuri:
1. Agent comercial .
2. Chelner – osp?tar.
3. Manager proiect .
4. Referent resurse umane.
5. Formator.
Sunt in curs de acreditare urm?toarele ocupa?ii:
6. Asistent maternal profesionist.
7. Educator specializat.
8. Supraveghetor de noapte n servicii sociale .
9. Buc?tar.
10. Barman.

Persoanele care doresc s? se nscrie la cursuri in vederea ob?inerii uneia din calific?rile sau specializarile mentionate mai sus sunt rugate sa sune la nr 0232/216.244 sau sa prezinte de luni pn? vineri la sediul sindicatului intre orele 9.00-15.00.
Cu stim?,
Presedinte C?t?lin Toma

Cine se va putea angaja in sectorul bugetar in 2011? Vezi conditiile necesare

Regulamentul prin care se stabilesc principiile generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant in sistemul bugetar, cat si criteriile de promovare in grade sau trepte profesionale a fost publicat recent in Monitorul Oficial.
HG 286/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 221 din 31 martie 2011.

Actul normativ prevede aprobarea Regulamentului-cadru de stabilire a conditiilor de organizare si a modului de desfasurare a concursului/examenului de ocupare a posturilor vacante sau temporar vacante corespunzatoare functiilor contractuale si a criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Astfel, in cuprinsul Regulamentului se stabilesc:
- conditiile pentru participarea la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant;
- organizarea si desfasurarea concursului;
- modalitatea de constituire a comisiei de solutionare a contestatiilor si procedura de solutionare a contestatiilor;
- cazurile in care se poate suspenda, respectiv amana concursul pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante pentru personalul contractual.

De asemenea, se stabilesc criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale in cazul examenului de promovare in grade ori trepte profesionale a personalului contractual din cadrul sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Ministerul Muncii precizeaza faptul ca vor fi avute in vedere prevederile legale privind reducerea cheltuielilor publice, in masura in care acestea sunt adoptate si produc efecte juridice.

Cine poate opta pentru un post in sectorul bugetar?

Poate participa la concursul pentru ocuparea unui post vacant sau temporar vacant, in cazul personalului contractual, persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;
c) are varsta de minimum 18 ani impliniti;
d) are capacitate deplina de exercitiu;
e) are o stare de sanatate corespunzatoare postului pentru care candideaza, atestata pe baza fisei de examen medical;
f) indeplineste conditiile de studii si vechime conform cerintelor postului scos la concurs;
g) nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;

Dosarul de concurs

Pentru inscrierea la concurs candidatii vor prezenta un dosar de concurs care va contine urmatoarele documente:
a) cerere de inscriere la concurs;
b)copia actului de identitate;
c) copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari;
d) copie conform cu originalul a carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitate;
e) cazierul judiciar;
f) adeverinta medicala care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare;
g) curriculum vitae ;
h) copie a certificatului de casatorie (daca este cazul).

Organizarea si desfasurarea concursului

Inainte cu cel putin 15 de zile de data stabilita pentru proba scrisa, autoritatea ori institutia publica organizatoare a concursului are obligatia asigurarii publicitatii concursului.

Anuntul va fi afisat la sediul si, dupa caz, pe site-ul institutiei. Anuntul va contine conditiile de participare si conditiile de desfasurare a concursului, bibliografia, tematica si alte date necesare desfasurarii concursului. Bibliografia cuprinde acte normative, lucrari, articole de specialitate sau surse de informare si documentare expres indicate, cu relevanta pentru postul vacant/temporar vacant pentru care se organizeaza concursul. Tematica concursului se stabileste pe baza bibliografiei.

In situatia in care autoritatile sau institutiile publice considera necesar, pot asigura publicarea anuntului si prin alte forme de publicitate suplimentare.

Concursul pentru ocuparea unui post vacant/temporar vacant consta in 3 etape succesive, dupa cum urmeaza:
a) selectia dosarelor de inscriere;
b) proba scrisa;
c) interviul.

Tematica si bibliografia pentru proba scrisa si interviu, conditiile si cerintele specifice pentru ocuparea postului vacant/temporar vacant se propun de catre structura organizatorica in cadrul caruia se afla postul. Se pot prezenta la urmatoarea etapa numai candidatii declarati admisi la etapa precedenta.

In vederea participarii la concurs, in termen de 10 de zile de la data afisarii anuntului, candidatii depun dosarul de concurs. in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data expirarii termenului de depunere a dosarelor, comisia de concurs are obligatia de a selecta dosarele de concurs pe baza indeplinirii conditiilor de participare la concurs.

Rezultatele selectarii dosarelor de inscriere se afiseaza de catre secretarul comisiei de concurs, cu mentiunea “admis” sau “respins”, insotita de motivul respingerii dosarului, la sediul autoritatii ori institutiei publice organizatoare a concursului.

Pana in ultima zi prevazuta pentru selectia dosarelor, membrii comisiei de concurs pot solicita candidatilor informatii sau alte documente relevante pentru desfasurarea concursului.

Contestatiile cu privire la rezultatul selectiei dosarelor de inscriere se depun la secretarul comisiei de solutionare a contestatiilor in maximum 24 de ore de la afisarea rezultatelor selectiei dosarelor de catre comisia de examinare; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.

Contestatiile cu privire la rezultatele selectiei dosarelor se solutioneaza si se afiseaza la sediul institutiei organizatoare a concursului in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de depunere; nu se iau in considerare zilele nelucratoare.

Proba scrisa consta in redactarea unei lucrari si/sau in rezolvarea unor teste-grila.

Prin proba scrisa se testeaza cunostintele teoretice si abilitatile practice necesare ocuparii postului pentru care se organizeaza concursul.

Subiectele pentru proba scrisa se stabilesc pe baza bibliografiei si a tematicii de concurs, astfel incat sa reflecte capacitatea de analiza si sinteza a candidatilor, in concordanta cu nivelul si specificul postului pentru care se organizeaza concursul. Pentru candidatii la ocuparea aceluiasi post, subiectele sunt identice in cadrul aceluiasi concurs, cu exceptia cazului in care concursul se desfasoara in mai multe serii.

Comisia de concurs stabileste subiectele si alcatuieste seturile de subiecte pentru proba scrisa, in ziua in care se desfasoara proba scrisa. Pe baza propunerilor membrilor comisiei de concurs sunt intocmite minimum doua seturi de subiecte care vor fi prezentate candidatilor. Membrii comisiei de concurs raspund individual pentru asigurarea confidentialitatii subiectelor propuse

In cazul in care proba scrisa consta in rezolvarea unor teste-grila, intrebarile pot fi formulate cu cel mult doua zile inainte de proba scrisa, cu conditia ca numarul acestora sa fie de 3 ori mai mare decat numarul intrebarilor stabilit pentru fiecare test-grila. intrebarile pentru fiecare test-grila se stabilesc in ziua in care se desfasoara proba scrisa, inainte de inceperea acestei probe.

In cazul concursurilor organizate pentru ocuparea posturilor vacante/temporar vacante de conducere, punctajul maxim stabilit pentru testele-grila nu poate depasi 30% din punctajul probei scrise, diferenta de punctaj fiind alocata subiectelor de sinteza sau rezolvarii unor situatii practice.

In cadrul interviului se testeaza abilitatile, aptitudinile si motivatia candidatilor. Proba interviului poate fi sustinuta doar de catre acei candidati declarati admisi la proba scrisa.

Interviul se realizeaza conform planului de interviu intocmit de comisia de concurs in ziua desfasurarii acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea planului de interviu sunt:
a) abilitatile de comunicare;
b) capacitatea de analiza si sinteza;
c) abilitatile impuse de functie;
d) motivatia candidatului;
e) comportamentul in situatiile de criza.

Pentru posturile de conducere planul de interviu include si elemente referitoare la:
a) capacitatea de a lua decizii si de a evalua impactul acestora;
b) exercitarea controlului decizional;
c) capacitatea manageriala.
Interviul se sustine, de regula, intr-un termen de maximum 5 zile lucratoare de la data sustinerii probei scrise.

Sunt declarati admisi la proba scrisa candidatii care au obtinut minimum 70 de puncte.

nterviul se noteaza pe baza criteriilor prevazute si a punctajelor maxime stabilite de comisia de concurs pentru aceste criterii prin planul de interviu. Membrii comisiei de concurs acorda, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevazute. Punctajele se acorda de catre fiecare membru al comisiei de concurs in parte, pentru fiecare candidat, si se noteaza in borderoul de notare.

Candidatii carora li s-a aprobat angajarea sunt obligati sa se prezinte la post in termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luarii la cunostinta.

in cazul in care candidatul admis nu poate respecta termenul mentionat, acesta se va adresa in scris institutiei prezentand motivele intarzierii si termenul la care se poate prezenta la post.

Contractul de munca se incheie pe perioada absentei titularului postului in cazul concursului pentru ocuparea unui post temporar vacant.

In cazul neprezentarii la post la termenul stabilit, postul este declarat vacant, urmand sa se organizeze un nou concurs/examen sau sa se comunice urmatoarei persoane, declarata reusita la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv, dupa caz.
Promovarea in grade sau trepte profesionale

Promovarea in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se face prin examen. Examenul consta in sustinerea a doua etape: proba scrisa si interviul.

Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de promovare in grade sau trepte profesionale a personalului contractual se aproba prin act al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.

Pentru a participa la examenul de promovare in grade sau trepte profesionale imediat superioare, candidatul trebuie sa fi obtinut calificativul “foarte bine” la evaluarea performantelor profesionale individuale cel putin de doua ori in ultimii 3 ani.

Comisia de examinare desemnata prin act administrativ de catre ordonatorul de credite bugetare din care fac parte sindicatele, si dupa caz, reprezentantii salariatilor va evalua performantele profesionale individuale in cadrul examenului de promovare in grade sau trepte profesionale pe baza urmatoarelor criterii:
a) abilitati impuse de functie, pe baza unei probe scrise/test-grila din domeniul de activitate al angajatului, care sa ateste pregatirea profesionala si gradul de acumulare a experientei profesionale;
b) comportamentul in situatii de criza;
c) asumarea responsabilitatii;
d) initiativa si creativitatea.

Evaluarea performantelor profesionale individuale anuale ale persoanlului contractual se face pe baza in conformitate cu art.26 alin.6 din Legea nr.284/2010.

Criteriile prevazute la art. 17 lit. b)-d) se evalueaza in cadrul probei orale pe baza de interviu. Comisia de examinare poate stabili si alte criterii de evaluare specifice.

Comisia de examinare este formata din 3 membri, dupa cum urmeaza:
a) 2 membri din cadrul institutiei sau autoritatii publice, dintre care cel putin un membru trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea;
b) un membru de sindicat sau, dupa caz, un reprezentant al salariatilor.

Pentru solutionarea contestatiilor prin act administrativ al ordonatorului de credite bugetare se constituie comisia de solutionare a contestatiilor.

Calitatea de membru in comisia de examinare este incompatibila cu calitatea de membru in comisia de solutionare a contestatiilor. Cel putin un membru din comisia de solutionare a contestatiilor trebuie sa aiba experienta si cunostintele necesare in domeniul postului in care se face promovarea.

Evaluarea activitatii persoanelor incadrate in functii contractuale de debutant se face, pe baza de examen, in termen de 5 zile lucratoare de la terminarea perioadei de stagiu, de regula, de catre conducatorul compartimentului in care debutantul urmeaza sa isi desfasoare activitatea, pe baza urmatoarelor criterii:
a) gradul de cunoastere a reglementarilor specifice domeniului de activitate;
b) gradul de adaptabilitate si flexibilitate in indeplinirea atributiilor;
c) capacitatea de a lucra in echipa, de a sprijini activitatea echipei in realizarea obiectivelor acesteia.

Mi?carea sindical? din Romnia dup? 20 de ani

NTRE REFORM?, PROTEC?IE SOCIAL? ?I politizare

Grupul pentru Dialog Social, revista 22 ?i Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA au organizat o dezbatere pe tema evolu?iei mi?c?rii sindicale din Romnia. Au participat liderii celor mai importante confedera?ii sindicale ?i s-a discutat despre reform?, protec?ie social?, politizare, rela?iile dintre sindicate ?i patronate. Evenimentul face parte dintr-un proiect mai larg al revistei 22, care ?i propune s? organizeze, pe parcursul anului 2010, o serie de dezbateri-bilan? asupra activit??ii unor personalit??i, organiza?ii, institu?ii care mplinesc 20 de ani de existen??.

ANDREEA PORA, redactor-?ef adjunct, 22
Bine a?i venit la aceast? dezbatere organizat? de Grupul pentru Dialog Social cu sprijinul Cartelului Sindical ALFA, pe tema Cum vedem mi?carea sindical? dup? 20 de ani. Poate mul?i dintre dumneavoastr? ?i aduc aminte c? aici, n aceast? cl?dire, s-a format primul sindicat. E vorba de sindicatul Fr??ia, condus atunci de Miron Mitrea, care a devenit politician ntre timp. mi aduc aminte c?, pe vremea aceea, Miron Mitrea a primit din partea GDS un copiator ca s? demareze mi?carea sindical?. Tot aici au venit, din Fran?a, primii traineri care i-au instruit pe liderii de la vremea aceea n tainele sindicalismului ?i ale democra?iei. Ne afl?m ntr-un loc n care cred c?, dup? 20 de ani, putem s? discut?m de unde a plecat ?i unde a ajuns mi?carea sindical?.

Dezbaterea de ast?zi face parte dintr-un ?ir de ntlniri pe care GDS ?i revista 22 le vor organiza cu personalit??i, organiza?ii, institu?ii care mplinesc n acest an 20 de ani de existen??. Este o vreme a bilan?ului ?i vreau s? vedem ?i s? afl?m cum a evoluat mi?carea sindical? n ace?ti 20 de ani, cum s-a adaptat reformelor, ce a f?cut pentru aceste reforme, vrem s? afl?m ct de independent? sau politizat? este mi?carea sindical?, cu liderii ei, cum se raporteaz? sindicatele la aceast? perioad? de criz?.

BOGDAN HOSSU, pre?edinte, Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA
Mi?carea sindical? a mo?tenit ?i cred c? nc? mai trage tarele acestei mo?teniri o anumit? mentalitate legat? de sindicalism. S? nu uit?m c?, n momentul 1990, noi nu am f?cut parte din grupul care a participat la aceast? ?colarizare cu francezii. Poate e mai bine. Nu se ?tie niciodat?. Dar este evident c? mi?carea sindical? a suferit de o mo?tenire veche, n sensul n care foarte mul?i cet??eni erau marca?i de ideea c? sindicatul se reducea la obiectivele principale asumate nainte de 1989. Atunci, sindicatul era conceput ca o form? de organizare pentru ie?ire la munci voluntare, smb?ta sau duminica, n zilele libere, sub cupola Partidului Comunist. Fa?? de acel moment, ast?zi observ?m o evolu?ie fundamental? n structura sindical?.

Pe de o parte, este adev?rat c?, pe fondul lipsei de experien??, mi?carea sindical? a suferit ?i procese care nu totdeauna au condus la o construc?ie stabil?. Faptul c? s-a ajuns la 27 de confedera?ii sindicale la un moment dat, ntre 19901991, nu arat? dect c? democra?ia poate s? dea elemente par?iale de anarhie general?. Spun anarhie, pentru c?, din cauza absen?ei unui nomenclator de nume, una dintre confedera?ii se numea chiar Confedera?ia Sindicatelor Neafiliate. Pe fond, observ?m o contradic?ie legat? de sensul de solidaritate ?i unitate n construc?ie.

Pe de alt? parte, o alt? problem? care a marcat construc?ia mi?c?rii sindicale a fost lipsa unui patronat angajator structurat. S? nu uit?m c? patronatele au nceput s? se structureze, unele liber, unele mai pu?in liber, din 1991. Dialogul care trebuia s? se construiasc? pe toate cele trei nivele la nivel de unitate, la nivel de ramur? sau sector, la nivel interprofesional na?ional a fost destul de greu de construit. S? nu uit?m c?, n Polonia, primul contract colectiv s-a realizat abia n anul 1997 la nivel na?ional ?i profesional. La nivelul Romniei, e adev?rat, ajungnd la mici abera?ii, primul contract colectiv l-am avut n 1990. Este adev?rat c?, datorit? unor perspective mai originale asupra no?iunii de democra?ie, s-a ajuns, n 1992, n 1994, la vreo trei contracte colective na?ionale, care func?ionau n paralel n structura respectiv?.

Un al doilea aspect de care este marcat? mi?carea sindical? este sensul existen?ei sale nu ca o asociere liber consim?it? care ?i d? voin?a pentru crearea unei institu?ii. Dimpotriv?, vorbim de necesitatea unei legi care s? justifice apari?ia acestei institu?ii. Romnia este una dintre pu?inele ??ri n care institu?ia sindical? exist? prin lege, ?i nu prin libera asociere ?i recunoa?tere reciproc? a reprezentativit??ii unor structuri create prin alegeri libere, care dau de fapt sens construc?iei dialogului social.

Alte aspecte sunt legate de ncercarea de politizare, ntr-o form? sau alta, a mi?c?rii sindicale. Pe fond, atragerea liderilor de sindicat n structurile politice, avnd de fapt o dubl? caschet? cascheta de reprezentant al mi?c?rii sindicale ?i, n acela?i timp, o func?ie politic? , a condus n timp la o sc?dere treptat? a credibilit??ii mi?c?rii sindicale. Nu a? vrea s? crede?i c? am dec?zut foarte mult ca mi?care sindical?. Un sondaj realizat n 1993 de c?tre un guvern care nu era foarte apropiat mi?c?rii sindicale ar?ta un nivel de ncredere de 83%. Ast?zi, mi?carea sindical? are n sondaje n jur de 25%. Acest sondaj, ce reflect? structura ntregii popula?ii a Romniei, deci popula?ia matur? de la 18 ani n sus, arat? c? aproximativ 5 milioane ?i ceva de cet??eni au ncredere n mi?carea sindical?. Dac? facem compara?ie cu grupul ?int? la care ne adres?m, care sunt lucr?torii din Romnia, ajungem la concluzia c? mi?carea sindical? ?i ndepline?te responsabilit??ile sau c? se bucur? de un anumit sprijin din partea membrilor.

Este adev?rat c?, pn? n anul 2000, mi?c?rii sindicale i s-au transferat o multitudine de responsabilit??i pe care nu putea s? ?i le asume. V? dau cel mai banal exemplu. De?i nu era membra noastr? de sindicat, o simpl? femeie ni s-a adresat spunnd: B?rbatul meu, care este greco-catolic, a murit ?i de la cimitirul ortodox de unde trebuia s?-l ngroape nu m? las? s?-l ngrop. Interveni?i dumneavoastr? s? rezolva?i aceast? problem?. Este evident c? mi?carea sindical? nu poate rezolva toate a?tept?rile, pentru c? suntem, ntr-un fel, specializa?i pe rela?ii industriale, pe problemele cet??enilor care au statutul de lucr?tor, pe membrii s?i de familie. Este evident c? nu vom putea niciodat? s? rezolv?m toate problemele Romniei prin intermediul mi?c?rii sindicale. R?mn alte componente ale societ??ii civile, care au fiecare responsabilitatea lor ?i care pot s? intervin? ntr-o form? sau alta.

?i, totu?i, lipsa de dialog a creat mari probleme. De?i particip?m la construc?ii legislative, de?i, prin intrarea Romniei n UE, Romnia, clasa politic?, societatea civil? au subscris la ideea statului parlamentar, totu?i nu avem definit tipul de stat parlamentar care se dore?te n Romnia. n Europa exist? trei astfel de modele. De?i ar trebui s? sus?inem unul dintre modele, ast?zi copiem p?r?i din diferite modele care ne convin. Rezultatul este c?, de multe ori, n cadrul legislativ apar contradic?ii care creeaz? bulvers?ri ?i incoeren?e politice pentru multe domenii.

Mi?carea sindical? exist? prin prisma societ??ii n ansamblul s?u ?i este evident c?, n momentul n care economia s-a restructurat, ?i mi?carea sindical? este obligat? s? se restructureze. De la 8 milioane ?i ceva de membri de sindicat, n contextul unei economii care n anii 90 era format? preponderent din ntreprinderi mari (cu peste 1.000 de lucr?tori fiecare, care condensau 90% dintre lucr?torii din Romnia), am ajuns la aproximativ 5 milioane de lucr?tori. Dintre ace?tia, cel pu?in 1,7 milioane se g?sesc n IMM-uri, ceea ce impune regndirea structurii organizatorice a mi?c?rii sindicale, care s? corespund? noii structuri economice ?i care s? fie reprezentativ? att pentru lucr?torii care doresc s? devin? membri, ct ?i pentru capacitatea de organizare structural?. Pn? n 2003 am avut un blocaj legislativ. Legea prevedea c? puteai crea un sindicat numai cu 15 lucr?tori din aceea?i ntreprindere. Dup? 2003 exist? o modificare substan?ial? c?tre ceea ce noi am denumit sindicate profesionale, care au capacitatea de a reuni lucr?tori din mai multe ntreprinderi din acela?i domeniu de activitate.

Ultima problem?, ca s? fiu foarte pragmatic, este o problem? pe care orice lucr?tor o poate ridica: Ce mi d? mi?carea sindical? pentru cotiza?ia sindical? pe care o pl?tesc?. Aici trebuie g?sit un r?spuns adecvat prin crearea unei institu?ii de servicii, care, ntr-adev?r, s? dea un r?spuns adecvat membrilor, lucr?torilor, care doresc ntr-o form? sau alta s? vad? n institu?ia sindical? un suport de garantare a drepturilor ?i de prevenire prin solidaritate ?i unitate a exploat?rii individului ca atare.

ANDREEA PORA
Poate vom l?muri ce d? mi?carea sindical?, pentru c? percep?ia public? este c? d? eventual acele zile n care face grev? ?i mitinguri. Este o problem? la care a?tept?m r?spunsuri. ?i a? ridica alte dou? chestiuni suplimentare. n media exist? dou? tipuri de percep?ii: 1) c? sindicatele sunt antireformiste ?i 2) c? sunt politizate. Antireformismul a fost eviden?iat cu ocazia discut?rii unor legi (precum Legea educa?iei), iar dimensiunea politiz?rii, de scandalul recent de la Metrou. Cum r?spund sindicatele ?i care este pozi?ia sindicatelor fa?? de aceast? percep?ie, care este totu?i generalizat?? Dac? facem un sondaj de opinie, percep?ia este ntr-o propor?ie destul de mare c? sindicatele sunt politizate ?i antireformiste, pentru c? accept? cu mare greutate orice propunere reformist? care le-ar lua anumite drepturi deja ob?inute.

DAN PERE?IANU, pre?edinte, Camera Federativ? a Medicilor din Romnia
Atrac?ia pentru politic? ?i pentru statalitate n cadrul sindicatelor este foarte mare. Problema nu este de ce sunt politizate sindicatele. Peste tot n lume sindicatele sunt politizate. ?ti?i, de exemplu, c? partidul laburist britanic are conven?ie stabilit? cu sindicatele britanice ca acestea din urm? s? furnizeze personal partidului? ?ti?i c? Partidul Socialist german are conven?ie cu sindicatele germane ca acestea din urm? s? furnizeze personal pentru partidul respectiv? La noi, de exemplu, exist? sindicate de stnga ?i sindicate de dreapta. Acele sindicate care sunt de stnga au o orientare ideologic? c?tre socialism. De exemplu, Confedera?ia Fr??ia a semnat un pact cu PSD la noi. Dar exist? ?i sindicate de dreapta. La noi n ?ar? nc? nu s-a semnat, s? zicem, un pact de acest gen cu partide de dreapta pentru c? nu e clar care sunt partidele de dreapta la noi. Mai ales acum, cu virajul acesta liberalo-socialist. Pe fond, nu trebuie s? fim mpotriva faptului c? lideri de sindicat sunt lideri n partide politice.

Trebuie doar s? ?tim c? a?a se ntmpl?. n momentul n care la Metrou se face o mi?care sindical?, trebuie s? ?tie lumea c? liderul mi?c?rii sindicale apar?ine unui partid politic. Nu trebuie neap?rat s? condamn?m acest lucru. Din punctul meu de vedere, este foarte bine ca liderii de sindicat s? se angajeze politic, sindicatele s?-?i organizeze o ideologie sau s? adere la o anumit? ideologie.

RODICA PALADE, redactor-?ef, revista 22
Problema este c? nu exist? transparen??, c? nu ?i-a asumat n mod deschis afilierea. Nu este nicio ru?ine, nu este nicio vin?, dar lucrurile trebuie declarate deschis, f?r? a perpetua un soi de ambiguitate care nu face bine nim?nui, mai ales cnd sunt prezentate ca independente, dar se constat? c?, n fond, au simpatii ?i chiar fac jocuri politice. Tot ceea ce nu este declarat devine suspect.

DAN PERE?IANU
Sigur c? da. n momentul n care v? spun c? PSD are un contract cu Confedera?ia Fr??ia, toat? lumea trebuie s? ?tie c?, n momentul n care Fr??ia are o ac?iune sindical?, n spatele acelei ac?iuni sindicale se poate g?si o ac?iune socialist?.

CEZAR CORCI, pre?edinte, UGIR-1903
A? vrea s? preciz?m, cnd vorbim de politic?, ce nseamn? politic?. Pentru c? a sus?ine drepturile salaria?ilor sau a sus?ine m?rirea contribu?iei este tot un crez politic. Discut?m de politica de partid, ?i nu de idei politice. Deci discut?m despre sprijinul acordat unei anumite doctrine sau unei anumite ideologii a unui partid. A? vrea ns? s? v? aduc la cuno?tin??, ca s? preciz?m totu?i ni?te limite, c? declan?area unei greve sindicale care are numai revendic?ri politice este interzis? de legisla?ia Romniei ?i de majoritatea legisla?iilor ??rilor europene. Nu ai voie s? faci chestia asta ca mi?care sindical?.

DUMITRU COSTIN, pre?edinte, Blocul Na?ional Sindical
Cei din media folosi?i foarte des sintagma de reformism. Haide?i s? o definim foarte clar. Ce n?elege?i voi prin reformism? Pentru c?, dac? la sfr?itul anilor 90 ie?eam public mpotriva unor decizii guvernamentale de restructurare a sectorului energetic cu documente, cu studii, eram pu?i la zid de d-l Ilie ?erb?nescu, care scria jum?tate de pagin? de ziar n care m? desfiin?a public pentru opiniile mele. Acela?i domn ?erb?nescu, dup? zece ani, se ntoarce n tezele economice ?i de reform? pe care eu ?i oamenii mei le sus?ineam atunci.

DAN PERE?IANU
Orice moment reformist trebuie raportat la contextul care l-a generat. Despre sistemul de s?n?tate se spune c? trebuie s? fie reformat ?i se afirm? c? trebuie reformat. Dar noi n?elegem reforma printr-o modificare legislativ? care s? conduc? la un progres n sistemul de s?n?tate. n momentul n care n?elegem a?a, noi particip?m la proiecte legislative sau proiecte de norme ministeriale pentru a cre?te gradul de progres n cadrul sistemului de s?n?tate. Particip?m ?i constat?m c? ceea ce noi dorim nu se ntmpl?. n momentul acela, putem considera c? noi suntem reformi?ti ?i c? partidele aflate la guvernare sunt antireformiste.

Surprinz?tor este c? avem o Lege a asigur?rilor sociale de s?n?tate promovat? de ministrul Mincu, PSD, n anii 9394, ?i care este considerat? ca legea care a adus reforma n Romnia. Culmea, de c?tre cine? De c?tre un ministru PSD, pe care, la vremea aceea, ?i eu, ?i toat? lumea l criticam extraordinar de mult, dar acum, privind retrospectiv, vedem c? acesta este singurul progres care s-a f?cut n Romnia n sistemul de s?n?tate. Noi vrem s? mergem mai departe. Am propus desfiin?area celor 40 de case de asigur?ri ?i transformarea lor n numai 89, care s? corespund? regiunilor de dezvoltare a Romniei, pentru ca fiecare cas? s? devin? absolut independent? ?i s? nu mai fie nevoie de o cas? na?ional? condus? politic. Noi vrem 8 case, 10 case de asigur?ri, n loc de 40, ca s? termin?m cu birocra?ia. Dorim descentralizarea acestei case, ca s? nu mai st?m s? spunem c? nu au Casa Na?ional? ?i Ministerul S?n?t??ii bani. Fiecare cas? s? dispun? de bugetul propriu. Pentru c? se ?tie c? o cas? poate tr?i independent cu 22,5 milioane de locuitori, de asigura?i.

O cas? jude?ean? nu poate tr?i acum. De aceea vrem case pe regiuni. Desfiin??m ?i birocra?ia. Am f?cut aceast? propunere clasei politice, spunnd: D-le, noi v? sus?inem pe voi, v? sus?inem n alegeri. Uite, ies ?i eu la televizor ?i spunem c? noi sus?inem partidul cutare pentru c? vrea s? fac? ceea ce spunem noi. Mi se pare foarte corect ?i onest. ?i am f?cut treaba asta de vreo dou? ori. Nu ne-a v?zut nimeni.

C?T?LIN CROITORU, pre?edinte, Federa?ia Educa?iei Na?ionale
Evolu?ia mi?c?rii sindicale n ultimii 20 de ani este strns legat? de evolu?ia patronatelor, de evolu?ia statului, de tot ceea ce nseamn? legisla?ie. ?i, nu n ultim? instan??, de modul n care a evoluat ?coala romneasc?. Este r?u pentru acele sindicate sau acei lideri sindicali care fac jocuri politice ntr-un mod indecent ?i incorect, nerecunoscnd lucrul acesta, ba mai mult, clamnd: Noi nu facem politic?. De aici survin lucrurile necinstite, par?ive, care nu servesc, n niciun caz, la mbun?t??irea vie?ii din diferitele sindicate, ci conduc doar la ni?te demersuri compromi??toare pentru cei care le fac. Federa?ia Educa?iei Na?ionale nu a f?cut niciodat? politica vreunui partid. ?i exist? o explica?ie foarte simpl?.

n momentul n care ?i respec?i regulile, adic? statutul propriu ?i sistemul de organizare democratic?, att timp ct la toate nivelurile de organizare ai lideri ?i membri n toate partidele politice, membri de sindicat, la fel, eterogeni, este imposibil s? dai o direc?ie de ac?iune politic? acelei organiza?ii. Este aberant. Asta se poate ntmpla n sindicate mici, reduse, de genul celui de la Metrou, ?i care ?i-au f?cut o practic? ?i o tactic? dintr-un asemenea mod de a ac?iona ?i de a se lipi de un partid politic puternic, pe baza c?ruia, de foarte multe ori, au avut c?tig de cauz? n demersurile de a servi interesele salaria?ilor. Tocmai de aceea totul se transform? ntr-o chestie de cast?, de ga?c?, de coterie cu partidul x. Nu este s?n?tos pentru mi?carea sindical? a face sindicalism n felul acesta.

Eu, spre exemplu, pe fondul introducerii votului uninominal ?i pentru c? am un crez politic care ?ine mai mult de un om de stat dect de un partid politic, am preferat s? intru activ n via?a politic?, s? candidez. Cei care sunt lideri sindicali ?tiu foarte bine c? exist? o barier? peste care nu se poate trece. Abia din momentul acela sindicatul ncepe s? par? altceva. Nu ai cum s? faci legi, nu ai cum s? iei decizii. Exist? o explica?ie ?i n faptul c? mul?i din sindicate pleac? n administra?ie: mul?i dintre ei lucrnd pentru o perioad? ndelungat? n structurile de negociere, n contact direct cu administra?ia, cunoscnd foarte bine ce se ntmpl? cu institu?iile, se profesionalizeaz? pe zona respectiv? ?i de multe ori pot fi mai buni dect cei numi?i pe criterii politice, veri?oara, nepoata, fata prietenului ?i a?a mai departe. Este motivul pentru care politicienii responsabili selecteaz? dintre ei. Sigur c? ei sunt imediat blama?i de pres?, n func?ie de diversele interese politice, c? ?i presa are interese politice. Adic? nici povestea aia cu presa independent? nu mai func?ioneaz? de mult n Romnia. Cred c? este greu s? fie cineva independent n Romnia de planul politic. Fiecare individ face politic?, ntr-un fel sau altul. Nu cred c? asta e problema sindicatelor.

Problema e c? lucrul acesta trebuie asumat, atunci cnd se face. Fie c? se face individual, f?r? a afecta organiza?ia, fie cnd o organiza?ie a decis, precum CNSRL Fr??ia, c? are o orientare de stnga socialist?, are un contract ncheiat cu un partid politic puternic. E n regul?, dac? e la vedere. E n regul?, dac? nu e pe sub mas?. E n regul?, dac? membrii sindicatului respectiv accept? aceast? variant?. Totul este n neregul? cnd apar de diminea?? pn? seara pe o anumit? televiziune. Te pretinzi a fi lider de sindicat ?i acolo devii un cvasicunosc?tor, aproape analist politic ?i sindical, ?i spui: Eu nu fac politic? ?i i njur pe to?i politicienii. Dar organiza?ia pe care o conduci face la greu politic?. Determin? anumite reac?ii. Nu exemplele concrete conteaz?, ci analiza noastr? ?i ochiul lucid cu care privim aceste lucruri, pentru a ne feri propriile organiza?ii de a fi manipulate, de a fi trte ntr-un asemenea joc. Sunt lideri care, din comoditate, pot aluneca pe direc?ia asta. E mai facil. E mai simplu dect s? umbli cu dreptatea n mn? ?i cu capul spart tot timpul. Este o experien?? pe care eu o am. Nu-s cu capul spart, dar nu ai tihn? din cauza sindicatului. Dar nu mi pare r?u. Pentru c? n felul acesta putem vorbi ?i de latura de sprijinire a reformei, cnd avem mi?c?ri sindicale realiste. De exemplu, putem intra scurt ntr-o disput? n care s? ne cert?m grav vis--vis de zilele alea de concediu f?r? plat?.

A gre?it cel care a f?cut legea b?gnd n mod inutil acest termen: zilele de concediu f?r? plat?. Un prim-ministru de dreapta ?i care vrea binele aceste ??ri sunt convins c? oamenii ar fi n?eles d?dea legea pe ?leau. Tocmai n noiembrie ?i decembrie, pentru c? nu avem bani, pentru c? bugetul e vai de mama lui, pentru c?, uite, nu ne vin banii de la FMI, salariile vor fi reduse cu 15%. Regula era valabil? pentru toat? lumea, ?i pentru parlamentari care sunt pl?ti?i de la buget. 15% la to?i bugetarii! Dar nu cu zile de concediu. Asta a creat ni?te disturb?ri n sistemele respective extraordinare. n medicin?, n primul rnd, dar ?i n ?coal?.

ANDREEA PORA
D-le Croitoru, am n?eles acum c? ?i puterea, ?i Executivul, ?i Legislativul sunt, la rndul lor, n anumite momente, la fel de nereformiste cum afirm? media despre sindicate c? ar fi. Ave?i aceea?i percep?ie?

C?T?LIN CROITORU
Categoric nu. Este o eroare de percep?ie. Sindicatele nu sunt neap?rat nereformiste. Ele pot fi nerealiste, la un moment dat, pentru c?, totu?i, ele au datoria s? protejeze interesul salaria?ilor. Aceasta nu este politizare, ci doar un mod populist de a face sindicat. Adic?, hai s? le spunem membrilor ce le place s? aud?, hai s? ne facem c? ne batem pentru ce le-ar pl?cea lor s? ne batem, dar f?r? a avea percep?ia faptului c?, n anumite conjuncturi economice, a cere anumite lucruri ntr-un moment nepotrivit poate s? loveasc? mult mai r?u pe termen mediu interesul respectivilor salaria?i. ?i atunci, dintre rele, e bine s? ai capacitatea s?-l alegi pe cel mai mic ?i s? ai o atitudine responsabil?, pentru c? al?turi de acel manager trebuie s? n?elegi ?i tu care este interesul institu?iei, al ntreprinderii, al jobului t?u. Pentru c? po?i s? spui: Nu, d-le, eu nu accept. Sub nicio form? mie nu mi mic?orezi salariul, ba nc? vreau s? mi-l m?re?ti cum a fost cazul la Metrou. ?i atunci, ce ai f?cut ?i pe cine ai servit?

DUMITRU COSTIN
Am venit animat de dorin?a de a discuta sincer ?i deschis despre ceea ce dumneavoastr? a?i avansat ca tem?, un bilan? al mi?c?rii sindicale la 20 de ani de existen??. Nu mp?rt??esc ntru totul opiniile celorlal?i colegi. Am rug?mintea la dvs. ca, atunci cnd folosi?i expresii, termeni, sintagme, s?-i folosi?i cu maximum de acurate?e. Atunci cnd ncerc?m s? atingem un subiect, s?-l atingem a?a cum trebuie. n opinia mea ?i n opinia colegilor mei cu care am f?cut o radiografie n urm? cu doi ani de zile dar, spre deosebire de al?ii, am mplinit doar 18 ani de existen??, ne-am creat cu doi ani mai trziu , noi apreciem c? n tot acest interval de timp mi?carea sindical? din Romnia nu s-a consolidat, ci, dimpotriv?, s-a ?ubrezit. Ar fi trei factori majori care au determinat aceast? ?ubrezire a mi?c?rii sindicale. Primul este cel de natur? structural?. Mi?carea sindical? din Romnia s-a recreat imediat dup? 1990 pe baza unui model de statut care a fost ncurajat n vremurile alea tulburi prin grija unor publica?ii faimosul Statut al sindicatului liber ?i independent. Deci a plecat la drum cu acest statut ?i marea majoritate a organiza?iilor au preluat acest model, pentru c? erau n c?utarea unui drum, a unui destin. Nu ?tiam s? ne organiz?m. Doream s? l?s?m n trecut sistemul comunist ?i, cel pu?in, structura din care eu fac parte a asimilat acel statut, care ar?ta pentru acel moment extraordinar. n timp am constatat c? acel model de organizare s-a dovedit a fi unul toxic pentru mi?carea sindical?. De ce? Pentru c? statutul organiza?iei de sindicat este cel care st? la baza ntregii construc?ii, a ntregii arhitecturi sindicale. Statutul acela a fost f?cut n a?a fel nct resursa financiar? r?mnea ntr-un procent zdrobitor n baz?. Mai bine de 90% din resursele financiare sunt acolo. Ar fi trebuit s? existe ?i un mecanism de control n ambele sensuri. ?i baza s? poat? controla etajele superioare ale federa?iei, confedera?iei, lucru care se produce, dar n egal? m?sur? federa?ia sau confedera?ia s? dispun? de capacitatea de a interveni ?i a corecta acele lucruri care merg prost n structurile de mai jos. Lucrul acesta nu se produce. Poate al?ii ?i-au ref?cut organizarea sindical?. Din acest motiv, resursa este concentrat? n marea ei majoritate n sindicatul de baz?, resursa fiind cheltuit?, din p?cate, pe tot felul de activit??i care nu aduc for?? organiza?iei sindicale de baz?. Resursele sunt practic irosite.

Mai mult, n ultima perioad?, observ?m apari?ia unor sindicate galbene, hr?nite de administra?ie, care colecteaz? bruma de cotiza?ie ?i o dau napoi c?tre membri sub forme de prime ?i bonusuri. Dac? n corpul acelei companii mai exist? o structur? sindical? care func?ioneaz? normal ?i firesc ?i folose?te resursa pentru mbun?t??irea capacit??ii de negociere ?i de reprezentare a lucr?torilor, va ap?rea imediat o reac?ie de tipul: ?la, din sindicatul de acolo, mi d? sub forme de prime banii ace?tia. Nu m? intereseaz? c? i folose?ti la negocieri, la avoca?i s? te ba?i prin instan?e, judec??i ?i alte chestii de genul acesta. ?i atunci apare un fel de concuren?? neloial?, jos, n baz?, ?i asta conduce la sc?derea capacit??ii de negociere a organiza?iei sindicale. Dac? baza e alterat?, atunci ?i ierarhic, cumulnd mai multe organiza?ii sindicale slabe, incapabile, nu po?i s? ai o federa?ie de ramur? coerent? ?i, n egal? m?sur?, cumulnd n corpul aceleia?i federa?ii sindicale mai multe federa?ii de ramur? slabe, nu vei putea ca structur? confederativ? s? ai o for?? de impact suficient de mare.

ANDREEA PORA
D-le Costin, situa?ia aceasta se datoreaz? acelui statut. Ce v? mpiedic? s?-l schimba?i?

DUMITRU COSTIN
Singura posibilitate de control este de la baz? c?tre vrf. Din vrf n baz? nu se poate produce acela?i proces. Singurii care sunt n m?sur? s? schimbe acel statut sunt membrii de sindicat din compania sau entitatea public? respectiv?.

Un alt handicap pe care-l avem este cel de natur? legislativ?. Bogdan Hossu a punctat deja ni?te elemente. A? mai ad?uga nc? unul. n momentul de fa??, avem n continuare restric?ii n organizarea lucr?torilor, pentru c? inclusiv ?omerul este un lucr?tor care ?i-a pierdut temporar angajatorul. Noi am ncercat s? modific?m legea ?i ne-am lovit de opozi?ia ntregii clase politice. Dar este atributul nostru s? ne ocup?m ?i de oamenii care ?i pierd temporar statutul de salariat. Ne ocup?m de ei ?i ncerc?m s? i ajut?m s? se recalifice. Altfel, ace?ti oameni r?mn complet abandona?i. Din acest motiv, toat? zona asta a pie?ei muncii, oamenii care ?i-au pierdut locul de munc? sunt ai nim?nui. De fapt, sunt ai unor politicieni locali care i au pe list? la ajutoare sociale ?i pe care i folosesc din cnd n cnd n momentele electorale.

?i ultimul element la care a? dori s? m? refer este cel de natur? ideologic?. n momentul cre?rii sale, la nceputul anilor 1990, mi?carea sindical? din Romnia, n diversele sale forme, a beneficiat de asisten?a, sprijinul, experien?a ?i expertiza mi?c?rii sindicale europene, interna?ionale. Fiecare dintre noi ?i-a cl?dit, atunci, la nceput, un anumit tip de rela?ii cu anumite structuri sindicale din afar? care au venit ?i cu ideologiile lor, cu politicile lor, cu matricile lor de gndire ?i de dezvoltare sindical?. La baza genezei Blocului Na?ional Sindical sunt doi piloni: unul american ?i unul britanic. Ambii, prin esen??, sunt implica?i n anumite activit??i politice ?i activit??i sindicale. nc? de la crearea noastr? am beneficiat de modele de organizare, dar ?i modele ideologice ?i comportamentale venite din diverse ?coli sindicale de la nivel mondial. Recunosc c? am fost ndoctrinat n formatul mi?c?rii sindicale britanice ?i al mi?c?rilor sindicale americane.

n 1992, imediat dup? creare, ne-am asumat sus?inerea lui Emil Constantinescu ?i a Conven?iei Democratice, context n care am f?cut mitinguri electorale n toat? Romnia. Am sim?it ntotdeauna ?i sim?im n continuare nevoia unui partener n via?a politic? care s? reprezinte din punct de vedere politic interesele salaria?ilor pe care noi i reprezent?m.

A? vrea s? mai l?muresc un lucru, pentru c? s-au aruncat aici ni?te teme. Este un subiect care a fost exploatat la nceputul campaniei electorale la care nu am reac?ionat ?i care, tangen?ial, a fost adus aici n discu?ie. La nceputul acestei campanii electorale, Realitatea TV a nceput s? toace sistematic subiectul pre?edin?ilor de confedera?ii sindicale, bo?ii sindicali, mogulii.

Vreau s? l?muresc acest mister. n 2003, Liviu Luca, cu FSLI Petrom, a achizi?ionat de la d-l Prigoan? Realitatea TV. La nceputul anului 2004 am convenit cu el formatul ?i am intrat n Consiliul de Administra?ie al acelei companii care avea ca ac?ionar majoritar FSLI Petrom, o structur? sindical?. n 2004 acel post de televiziune a oferit suficient de mult? audien?? extrem de echilibrat? tuturor candida?ilor. n timp, acest trust media a crescut. Am avut ?i noi 1% sau 1 contribu?ie n modul n care s-a dezvoltat. n urm? cu doi ani, pe adresa noastr? a venit o cerere de preluare, care nu era a d-lui Sorin Ovidiu Vntu. Era a unui trust media din SUA, de unde noi am vrut s? prelu?m ni?te emisiuni. Ei ?i-au trimis o echip? de speciali?ti de la Londra, unde au biroul pentru Europa. Au venit. Ne-au vizitat ?i de aici au plecat direct la New York. ?i au zis c? fac o preluare, pentru c? eram un trust media interesant. n acel moment a ap?rut alternativa. A fost o discu?ie ntre ac?ionarul majoritar, Liviu Luca, ?i d-l Vntu, n urma c?reia Vntu a cump?rat pachetul majoritar de ac?iuni. Acesta a p?strat Consiliul de Administra?ie, pentru c? nu avea niciun motiv s? l schimbe. Din 2003, v? ar?t?m ?i pe cifre, ?i pe audien?e, ?i pe tot, acest trust media a evoluat, a crescut.

C?T?LIN CROITORU
E adev?rat c? n momentul ?sta ave?i datorii foarte mari la bugetul de stat nepl?tite? Vreau s? ?tiu dac? este adev?rat. Eu am citit n pres?. Exist? sau nu exist? datorii foarte mari la bugetul de stat?

DUMITRU COSTIN
Nu e vorba de sume foarte mari. Sunt ni?te datorii. Sunt datorii curente.

C?T?LIN CROITORU
?i atunci ce teorii mi ?ine mie postul Realitatea legat de interesul salaria?ilor pe care eu i reprezint ?i care sunt afecta?i, n momentul n care o companie puternic? are milioane sau miliarde de dolari datorii la bugetul de stat? ?tiu c? Ministerul de Finan?e trecea la procedura de executare silit?, la un moment dat.

DUMITRU COSTIN
Trebuie s? mai ?ti?i un lucru. Nu Consiliul de Administra?ie este cel care decide politica postului. Am ncercat n urm? cu doi ani s? introducem un tip de mecanism. Cred c? ar fi normal ca fiecare realizator de talk-show-uri, atunci cnd are o simpatie fa?? de cei pe care i-a invitat n studio ?i implicit i face campanie, s? ?i asume acest lucru. S? scrie acolo: realizatorul este simpatizant al d-lui x, pe care l-a invitat n emisiune. Telespectatorul trebuie s? ?tie c? toat? efervescen?a realizatorului, mesajele, modul n care pui ntreb?rile, cum valorifici interlocutorul ascunde, de fapt, o simpatie pe care o are fa?? de x sau y.

ANDREEA PORA
Un moderator c?ruia i se v?d simpatiile, antipatiile, ?la trebuie dat afar? a doua zi.

RODICA PALADE
Un astfel de moderator nu face pres?. Nu este vorba aici c? este un jurnalist subiectiv sau obiectiv, problema este c?, nainte de a-l informa pe cet??ean despre o anumit? ntmplare, despre un anumit fenomen, acelui cet??ean i se d? de-a gata o anumit? p?rere.

ANDREEA PORA
Cum se raporteaz? sindicatele la criza economic??

ALEXANDRU ATHANASIU, profesor universitar, Universitatea Bucure?ti, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale al Consiliului Europei
Mi se pare foarte interesant? tema. Eu a? prefera totu?i s? se ?tie de ce privesc a?a lucrurile. Le privesc ?i ca profesor de dreptul muncii la Universitate, ?i ca fost ministru, ?i ca om politic, ?i ca membru n Comitetul European de Drepturi Sociale de la Strasbourg al Consiliului Europei. Cred a?a, f?r? patim?, f?r? p?rtinire, cum zicea celebrul istoric roman, c? mi?carea sindical? din Romnia trebuie felicitat?. ?i nu o fac deloc de complezen??, ci m? voi referi la lucruri concrete.

n primul rnd, a ?tiut s? se coaguleze mai repede dect mi?carea patronal?, care a r?mas subordonat? modelului statalist comunist. Noi n-am avut patroni reali ?i voi preciza n final cum v?d eu c? trebuie s? se organizeze sindicatul fa?? de un alt tip de patronat care ncepe s? se simt? n Romnia. Sindicatele au ?tiut s? se organizeze ac?ional, deci au pus mna pe tezaurul de idei, pe care l-au structurat n statute, mai bune sau mai rele, dar conectate la mi?carea liber? sindical? din Europa ?i din Statele Unite.

n al doilea rnd, sindicatele au fost un factor foarte important n coagularea unei legisla?ii a muncii relativ moderne. ?i asta o spun din perspectiva unui dialog nu ntotdeauna lipsit de asperit??i. Romnia are o Lege a contractelor colective, din 1996, modificat? dup? aceea n dou? rnduri, care a institu?ionalizat obliga?ia de a negocia, ceea ce doar francezii mai au. Am reu?it, cu sindicatele, atunci cnd a depins ?i de mine, s? disciplin?m dialogul social prin descurajarea tuturor acelor forme de sindicalizare ad hoc care perturbau foarte mult dialogul social, context n care am creat conceptul de sindicate reprezentative, tot dup? modelul Codului Muncii francez.

n al treilea rnd, sindicatele n ac?iunea lor au aglutinat foarte bine, sistematic, cu metod? concepte de colaborare cu patronatul. Din p?cate, nu totdeauna patronatul a fost la nivelul la care s? poarte un dialog de pe pozi?ii egale. Patronatul a r?mas de multe ori sclavul statului ?i al ministerelor, al institu?iilor. Nu putem face un p?cat sindicatelor pentru c? par
mai tari ?i realmente sunt mai tari dect patronatele, pentru c? cel?lalt partener a ntrziat s? mai creasc?. Dup? p?rerea mea, asta e o gre?eal? de logic? elementar?.

Dar care sunt problemele reale cu care se confrunt? sindicatele? Noi am atins aici, tangen?ial, ni?te probleme ale unor lideri. Sigur, asta se poate discuta cu mai mult? r?ceal? ?i cu mai mult? eficacitate, pentru c? mai mult? c?ldur? n dialog ne orbe?te
?i d?m cu capul de pere?i ?i nu vedem drumul corect. Pentru mine, una dintre problemele majore ale mi?c?rii sindicale din Romnia ?ine de organizarea sindicatelor pe profesii. Sindicatele n Romnia s-au organizat piramidal, nu neap?rat dup? un model toxic. Sindicatele trebuie s?-?i schimbe structura de organizare ?i s? treac? la organizare profesional?. Ele trebuie s? dep??easc? structura de acum. Am s? mai spun un lucru indigest pentru liderii de confedera?ii. Cred c?, n timp, nu spun mine, nici poimine, confedera?iile trebuie s? taie din tipul de competen?e pe care le au acum. Nu s? dispar? ca structur?, ci din punctul de vedere al atribu?iilor. Nic?ieri n Europa confedera?iile nu mai negociaz? contracte colective la nivel na?ional, pentru c? nici nu mai exist? contracte colective la nivel na?ional. Exist? contracte colective la nivel de ramur?, iar confedera?iile joac? un rol strategic de dezvoltare, ofer? servicii de specialitate tuturor structurilor sindicale ?i asigur? medierea conflictelor care pot ap?rea ntre organiza?ii sindicale. ncepnd cu anii 80, n Europa nu se mai ncheie contracte de munc? la nivel na?ional. Baza normativ? de negociere, substan?a puternic? a sindicalismului european este federa?ia, pentru c? la nivel de unitate au ap?rut comitetele de ntreprindere, care ?i disput? ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic? competen?a cu sindicalele.

Ce trebuie s? fac? sindicatele? S? se preg?teasc? pentru negocierea cu partenerii reali cu multina?ionalele. Acesta va fi pentru sindicate examenul de cntar pentru b?t?lia adev?rat?, pentru c? multina?ionalele vin cu un alt tip de structur? a negocierilor, cu al?i parametri de negociere, cu o alt? cultur? a negocierilor. Au o alt? modalitate, mult mai flexibil? de a se plia sau nu la negocierea sindical?. Statul nu d?dea de la el. La un moment dat, n m?sura n care nu dai din propriul t?u buzunar, dac? cineva te trage de revere ?i ?i-e fric? c?-?i rupe costumul, zici: domnule, ia ?i las?-m?. La o multina?ional? e un alt tip de negociere mult mai complicat. Pe de alt? parte, sunt convins c?, dup? 20 de ani, ?i sindicatele s-au maturizat profund. Au avut ?i o experien?? interna?ional? constant? care a aglutinat ?i ea cuno?tin?e, atitudini, reflexe, mecanisme.

?i acum un ultim lucru, care cred c? e important. mi cer scuze, pentru c? ceea ce spun poate p?rea polemic. Este o polemic?, dar o polemic? cordial?, n sensul c? ea nu vine dintr-un interes nici personal, nici imediat, nici concret material. N-am mai fost de mult n cl?direa asta, cred c? vreo zece-doisprezece ani. Am impresia c? noi am devenit ?i mai mult bizantini dect ar fi fost bine. Prin bizantinism n?eleg cultivarea formei ?i a terminologiei, substituind-o con?inutului. Cnd spun lucrul ?sta m? refer direct la acest blestemat de cuvnt reform?. S? nu crede?i c? sunt catolic c? spun blestemata reform?, catolicii spuneau blestemata Reform?. ?tim c? acest cuvnt a ap?rut ntr-un secol precis ?i ntr-un context bine cunoscut, cnd preotul respectiv a negat autoritatea papei de a ierta p?catele pe baz? de parale. Pe fond, cuvntul reform? nu a nsemnat progres. Eu cred c? reforma la romni sau reforma ast?zi sau reforma n general n societatea romneasc? a devenit un feti? ?i un fel de Zid al Berlinului, care ne a?az? n partea estic? sau vestic? a Zidului, ne mparte n buni ?i r?i, f?r? s? ?tim exact n ce const? acea frontier?, n ce const? reforma. Am observat c?, pe diverse politici publice, termenul de reform? e folosit de oameni care habar n-au de con?inutul acelor politici. Ce nseamn? reforma educa?iei? ntreba?i pe foarte mul?i ?i ve?i vedea c? fiecare n?elege altceva. n esen??, unii n?eleg dezetatizarea, zic: s? nu mai fie o conducere central?, asta e reforma. Al?ii spun: nu, s? decid? comunit??ile locale, s? decid? pn? la urm? omul. Dar el ?tie ce s? decid?? ?i lucrul ?sta, pe care eu l-a? numi schimbare, nu reform?, reforma oricum este un instrument, pentru c?, dac? lu?m etimologic ?i istoric, reforma lutheran? propunea un mecanism de recunoa?tere a preo?ilor ?i delegare a autorit??ii papei, dar cu un scop, ?i anume leg?tura mai direct? cu Dumnezeu ?i c?r?ile sfinte, cu n?elegerea Bibliei. Cred c? trebuie s? desfiin??m din limba romn?, pentru o perioad?, cuvntul reform?. E un feti?, o legend? ?i, ca orice legend?, uit?m faptul real care s-a consumat cnd s-a creat legenda ?i tot aglutin?m. E o gogoa??. Eu cred c?, punnd n oper? un model, trebuie s? urm?rim realizarea ctorva principii: accesibilitate ct mai mare la un serviciu, de pild?, dac? vorbim de servicii publice sau transparen?a distribuirii bonusurilor sociale.

Reforma nu exist?. Este ca ?i cum, n dreptul muncii se vorbe?te acum la Bruxelles de flexisecuritate. Adic?, e ?i flexibilitatea pie?ei muncii, c? pot s? te dau afar? f?r? s?-?i garantez o securitate juridic? a locului de munc?, dar n acela?i timp e ?i securitate, c? eu ?i dau ni?te garan?ii. I-am spus comisarului european pentru probleme de munc? c? e ca la religie: dac? noi credem, flexisecuritatea exist?, dac? nu credem, ea nu exist?. A fi religios nu nseamn? numai s? crezi n cineva de deasupra ta, ci po?i s? crezi ?i n anumite idei, n marile planuri de reform? ale unor tipi, care au nv?lm??it min?ile romnilor c?iva ani buni. Pentru c? am r?mas cu idoli din ??tia, de genul: marele ministru reformator al nv???mntului Marga, extraordinar. Dac? te duci n farmacie s? iei pilulele, vezi c? medicamentul nu e compensat.

ANDREEA PORA
Era prin raportare la nimic.

alexandru athanasiu
Dar cine a stabilit ce e nimicul? Aici e problema: cine judec?. Istoria se scrie, spune Guizot, bine, la cel pu?in 100 de ani dup? ce faptele s-au ntmplat. ?i Toynbee spunea la fel, c? trebuie s? ai o r?ceal? a timpului ca s? nu-?i tremure mna la scris.

n Occident, liderii de sindicat nu fac dou? lucruri. n primul rnd, nu intr? n politic?, p?strndu-?i n acela?i timp ?i pozi?ia n sindicat. Sigur c? pot intra n politic?. Gnter Verheugen a fost sindicalist, mi-a povestit istoria cnd d?dea cu pietre pe strad? ?i o spunea cu mare pl?cere. Dar, n momentul n care a intrat n politic?, n-a mai activat niciun minut. Aceast? distinc?ie ar trebui l?murit? ?i la noi. Ar trebui o regul? general? s? nu mai r?mi ag??at n sindicat. Deci, ai intrat n politic?, foarte bine. Spre exemplu, partidele de stnga recruteaz? foarte mult personal sindical, pentru c? este mult mai antrenat n aplicarea politicilor publice de stnga dect chiar membrii de partid, sunt oameni mult mai preg?ti?i.

n al doilea rnd, liderii de sindicat nu ar trebui s? amestece activitatea sindical? cu activitatea de afaceri, pentru c? aceste
dou? tipuri de dependen?e nu se cupleaz? bine ca rezultant?. n momentul n care e?ti dependent de o afacere, volens nolens, c? o recuno?ti sau nu, c? o percepi sau nu, ea te apas? n anumite reflexe gre?ite, la un moment dat. ?i atunci, pentru a nu compromite o activitate bun?, o reprezentare foarte util? a echipei pe care o reprezin?i, nu trebuie s? fii suspectat de o dependen??, alta dect de grupul pe care l reprezin?i.

CEZAR CORCI
A? vrea s? adaug cteva elemente concrete dintr-o istorie pe care cu to?ii am tr?it-o, pentru c? ne ?tim de 20 de ani ?i am comp?timit n tot felul de locuri ?i am trecut prin tot felul de pozi?ii. ncep ncercnd s? v? devin simpatic, pentru c? dup? aceea am s? v? contrazic pe to?i. n perioada 1997-1998 eu recunosc c? am fost un om de paie ?i n-am vrut s? fiu pre?edinte executiv n tandem cu Ulm Spineanu, la UGIR 1903. Dar am avut un moment de iluminare ?i am zis: senator ?i deputat al puterii, noi conducem patronatul din Romnia? ?i am f?cut un gest pe care-l pot proba, am f?cut o adunare general? voluntar? ?i m-am schimbat ?i l-am adus pe george copos pre?edinte la UGIR.

Cred c? trecem cu vederea un element foarte important. ?i culmea, eu voi fi ap?r?torul sindicatului, fiind n acela?i timp ap?r?torul entit??ilor care sunt partenerii de dialog social azi n Romnia ?i care, ambii, ncep s? fie entit??i importante, respectabile, cu un cuvnt de spus n politica economic? ?i social? din Romnia. Despre sindicate spun urm?torul lucru. Uit?m un lucru: ce s-a ntmplat n ultimii 20 de ani n Romnia? Nu existau patronate n 1990-1991, ci doar o confedera?ie a angajatorilor. n timp, lucrurile s-au schimbat. UGIR 1903 a ap?rut nti ca o reac?ie la adresa acestui patronat de stat, al acestor angajatori. Am n?eles atunci c? trebuia s? accept?m marile ntreprinderi de stat, ceea ce s-a dovedit o politic? c?tig?toare, pentru c?, azi, multina?ionalele care negociaz? contractele colective de munc? toate sunt membre la noi. Treptat, aceast? schimbare a formei de proprietate a schimbat ?i sindicatele. M? mir c? ele nu vor s? recunoasc? sau nu sunt con?tiente de acest lucru.

A? vrea s? v? pun o ntrebare: a?i auzit de politizarea sindicatelor salaria?ilor din sectorul privat? Chiar la ntreprinderi mari, cu mii ?i zeci de mii de salaria?i? A?i auzit la Renault de greve politice? Problema este la nivelul sectorului de stat. Singurul loc n care sindicatele pot fi sau ar putea fi politizate sunt n anumite zone care sunt nc? sub controlul statului. n opinia mea, mi?carea sindical? de ast?zi nu e deloc politizat?. Exist? cteva sindicate mici, c?rora presa le d? o aten?ie mai mare dect ar fi cazul, vezi sindicatul de la Metrou, ?i care fac o politic? care e contra legisla?iei Romniei.

Una dintre ideile pe care le sus?in este c? mi?carea sindical? s-a schimbat profund ?i, n opinia mea n bine, ?i datorit? avans?rii privatiz?rii n Romnia. Prin revers, discutnd despre mi?carea patronal?, eu nu sunt ap?r?tor al mogulului, la noi scrie ?i n statut, ?i nu sunt ap?r?torul celor care au datorii la stat, la noi scrie c? nu te po?i duce s? te cer?i cu ministrul Finan?elor, cum o fac de luni de zile, ?i s? ai datorii la firma mea, c? te strpe?te orice guvern. Cei care sunt n asemenea situa?ii la noi sunt marginaliza?i. Purt?torul de mesaj trebuie s? aib? dou? calit??i: s? n-aib? datorii ?i s? nu aib? afaceri cu statul.

Continund ideea, vestea proast? pe care vreau s? v-o dau este urm?toarea. Capitalul romnesc n momentul de fa?? e 6%, ceea ce este o dram? pentru Romnia. Eu nu sunt pentru capitaluri ilegale sau milionari de carton, dar faptul c? avem numai 6% capital autohton a f?cut criza s? fie mai grea dect n alte ??ri, pe m?sur? ce toate multina?ionalele ?i-au restrns activitatea n Romnia.

n ultimii ani, rela?iile dintre patronate ?i sindicate, n forurile importante de dialog social, n Consiliul Economic ?i Social,
chiar ?i n negocierea contractului colectiv la nivel na?ional, au fost constructive. Atunci cnd am discutat probleme serioase, chiar ?i n prezen?a presei, am putut s? fim mai st?pni?i dect politicienii, s-a discutat pe probleme concrete ?i, n general, fie c? ne-am n?eles sau nu ne-am n?eles, n problemele importante ale Romniei am fost de acord. ?i mai mult de att, reforma real? a continuat n Romnia prin presiune sindical?. De nenum?rate ori am rugat sindicatele, pentru c? reprezentau o voce mai puternic? dect noi, s? ne ajute n sus?inerea reducerii fiscalit??ii n Romnia, n sus?inerea unor m?suri economice care aveau foarte mult sens ?i, cu ajutorul sindicatelor, am reu?it s? impunem guvernelor, de-a lungul timpului, aceste lucruri. De multe ori a fost mult mai u?or s? ob?inem o unitate de vederi cu partenerul social, cu sindicatele, dect cu guvernele Romniei, indiferent care au fost ele.

A treia idee pe care vreau s? o ating este criza. Va trebui s? cerem mpreun?, patronate ?i sindicate, responsabilitatea clasei politice. Statul datoreaz? n momentul de fa?? peste 8 miliarde de lei societ??ilor comerciale, dar, n schimb, ne execut? pentru TVA, pentru CAS, pentru impozit. Sunt societ??i aflate n pragul falimentului pentru c? au terminat de acum 6-7 luni lucr?ri la stat, atribuite prin contracte ?i licita?ii, din bugetul de stat, finalizate, pentru care statul n-a pl?tit 1 leu, dar ntreprinderile sunt executate pentru datorii la stat. Aceasta este o politic? p?guboas? f?r? precedent. Cred c? lucrurile trebuie s? nceap? cu un inventar real. Clasa politic? ar trebui s? cear? o renegociere a acordului cu FMI, cu UE ?i cu celelalte institu?ii, dup? care va trebui, n mod realist ?i pe baza unor m?suri care s? aib? acordul partenerilor sociali, pentru c? altfel vor fi tot timpul oameni pe strad?, s? treac? la ni?te m?suri reale. Iar acestea nu nseamn?, a?a cum se spune adesea, concedieri de 150.000 de oameni. Prin concedierea a 150.000 oameni, pierderile la bugetul de stat vor fi mai mari dect dac?-i men?inem, pentru c? ce pierdem prin impozit la CAS ?i ad?ug?m indemniza?ia de ?omaj, e mai mult, deci nu facem nicio economie. M?surile sunt reducerea cheltuielilor la regiile autonome, c? acolo a intervenit ?i Fondul, la lignit, la Po?t?, la Metrou, la CFR.

Ceea ce vreau s? v? spun este c?, n ciuda faptului c? urm?toarele 6 luni vor fi dramatice ?i f?r? un acord real cu partenerii sociali, niciun guvern nu va putea s? guverneze, exist? ?i solu?ii. Am discutat recent cu Emil Constantinescu ?i mi-a adus aminte ct de dramatic? a fost situa?ia Romniei n 98, cnd d?duse faliment Bancorex, Banca Agricol?, cnd BNR avea 100 ?i ceva de milioane ?i cnd tot s-au g?sit solu?ii. Solu?ii exist? ntotdeauna. n opinia mea, mi?carea sindical? din Romnia a progresat ?i s-a maturizat ?i, n acest moment, cu mici excep?ii, reprezint? un pilon real de stabilitate ?i de dezvoltare a Romniei.

AUREL CURDOV, secretar general Sindicatul Na?ional Tehnic TAROM
Trebuie s? facem politic?, de data asta, pentru a ne salva locul de munc?. Conducerea companiei, reprezentat? de d-na Ruxandra Brutaru, 29 de ani, ia decizii care vor conduce compania spre dispari?ie. Problema e simpl?. Se urm?re?te acela?i plan pe care l-a avut compania na?ional? belgian? Sabena, vinderea sau externalizarea pe felii a companiei na?ionale, pn? nu mai r?mne dect un grup ?i apoi vine cineva ?i acapareaz? totul. Dar voiam s? v? spun c? noi, ca sindicat, cu toate c? suntem o for?? mic?, avem circa 800 de membri, ne-am gndit ?i la o solu?ie pentru buget ?i am propus ca 1% pn? la 7% din comisioanele pe care le pun b?ncile pentru persoanele fizice ?i juridice s? se verse la bugetul de stat pentru fondul de pensii, fondul de s?n?tate, fondul de asigur?ri sociale. A?tept din partea viitorului guvern ?i a parlamentului s? ia m?suri n acest
sens. n?eleg c? noi am f?cut un mprumut la FMI, l-am b?gat n Banca Na?ional?, iar pe urm? l-am dat napoi b?ncilor ?i c? am luat ace?ti bani napoi tot noi de la ei sub form? de mprumut. ?i, practic, am m?rit dobnda respectiv?, am luat cu 3 ?i am ajuns la 13%. O s? facem politic? ?i consider c? ce a f?cut R?doi de la Metrorex, chiar dac? e membru PSD, a fost o strategie, o form? de presiune. Este un calcul simplu. Cnd pot s? pun mai mult? presiune? Acum, n campania electoral?, s-ar putea s?-mi dea banii. Fiecare lider de sindicat gnde?te a?a. E o gndire simplist?, dar ?sta e adev?rul.

MARIA SCHIFIRNE?, jurnalist
Vreau s? spun, ca ziarist, c? R?doi a declan?at aceast? grev? pentru c? era n negocierea contractului colectiv de munc? pentru anul viitor. Contractul colectiv de munc? al angaja?ilor de la Metrorex a expirat la 1 noiembrie. El nu avea practic alternativ?. Nu avea ce s? fac?. ?i to?i liderii sindicali ?tiu acest lucru. De data asta, R?doi era n negociere, din august R?doi negocia contractul colectiv de munc?.

RODICA CULCER, jurnalist
Aici se vede foarte bine c? lumea dvs. nu prea e legat? de restul lumii.

MARIA SCHIFIRNE?
Am ?inut s? fac o precizare pentru c? din august eu tot scriu despre acest conflict de munc?. ?i nu a avut nici o tangen?? cu problematica politiz?rii, era un conflict de munc?. n fiecare an, R?doi a avut conflict la Metrou.

PETRU DANDEA, vicepre?edinte, Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA
Din perspectiva rela?iei dintre politic? ?i sindicate, Romnia nu are istoria Statelor Unite sau a Marii Britanii. Dac? ne uit?m n istoria Statelor Unite sau a Marii Britanii, vom vedea c? partidele de stnga sunt o crea?ie a sindicatelor. Aici apare diferen?a. Sindicatele britanice au creat Partidul Laburist. Comuni?tii francezi sunt crea?ia CGT. Faptul c? partidele politice din Romnia nu s-au pozi?ionat ideologic a dus la un fel de anomalii, n care avem chiar colegi din mi?carea sindical? care s-au angrenat n zona politicii liberale. Ceea ce mie mi se pare complet anormal ?i aiurea, pentru c? pn? la urm? muncitorul, salariatul nu poate fi ap?rat de partidul care ap?r? corpora?ia. Romnia nu e nici Marea Britanie, nici Fran?a, nici SUA. Noi avem alt? istorie. V? dau un singur exemplu. Dac? scot din discu?ie dezbaterea de tip ideologic impozit progresiv-cot? unic?, mai da?i-mi dvs. un exemplu de dezbatere ideologic? n societatea romneasc? de azi sau n ultimii 20 de ani. Ave?i? N-ave?i.

Sigur c? po?i s? ar??i cu degetul sindicatele ?i s? le spui c? ar fi mpotriva reformei. Dar, n afar? de cteva concepte minimale ale politicii de tip neoliberal, universul e destul de limitat. Dac? m? ngrop n cele patru lozinci (stat minimal; statul cel mai prost administrator; pia?a care se autoregleaz?; sindicatele – frn? mpotriva dezvolt?rii economice), este evident c? nu pot s? vorbesc despre sindicate dect la modul n care, n general, se discut? n presa din Romnia. Ce se ntmpl? ns?? Pentru c? a?i adus n discu?ie criza. Acelor oameni care se blocheaz? ntre cele patru lozinci le recomand c?lduros s? studieze resorturile crizei prin care trecem ?i sunt sigur c? cel pu?in dou? no?iuni din cele pe care le-am enun?at ?i care sunt de sorginte liberal? nu vor mai fi idei fundamentale n care cred.

De asemenea, sindicatele trebuie s? investeasc? mai mult din resursa de capital de care dispun n partea lor de dezvoltare inteligent?, pentru a trece de la comportamentul de tip reactiv, care ne caracterizeaz? (adic? face guvernul sau patronul o prostie, noi reac?ion?m), s? trecem la un comportament inteligent, proactiv.

n al treilea rnd, conceptul de flexisecuritate este o ?mecherie inventat? de patronate, la nivel european, care dore?te s? se transforme n calul troian de distrugere a modelului social european. Unul dintre modelele fundamentale ale conceptului de flexisecuritate (flexsecurity) e negocierea de tip voluntar. Colegii din patronate recunosc n discu?iile cu mi?carea sindical? c?, dac? noi am abroga Legea negocierilor colective din Romnia mine, 80% dintre patronii de multina?ionale nu ar mai sta dou? minute la mas? cu sindicatele. Nu putem compara situa?ia Romniei sau a Poloniei, sau a Cehiei cu situa?ia Danemarcei. Nu ni se poate da exemplul Danemarcei pentru simplul motiv c? rela?ia dintre sindicate ?i patronate este tradi?ional?. Faptul c? aici sindicatele ?i patronatul stau la aceea?i mas? e un lucru care se ntmpl? de o sut? de ani ?i e la fel de sigur ca faptul c? vaca m?nnc? iarb?.

AUREL ALECU, secretar general, Federa?ia Na?ional? Sindical? Alma Mater
Problema despre care vreau s? vorbesc e legat? de evolu?ia sindicatelor. Sindicatele poate c? s-au dezvoltat un pic mai repede c?utnd tot timpul parteneri de dialog. Se pare c? nici n momentul de ast?zi nu avem parteneri de dialog credibili. Am ajuns n situa?ia n care suntem consulta?i la fiecare pas sau lege, f?r? a exista ns? o negociere autentic?. Din cauza faptului c? partenerii de dialog nu sunt credibili sau nu sunt preg?ti?i s? ?i asume responsabilitatea politic? pe care o au, am ajuns practic la o batjocorire a sindicatelor. Pn? cnd sindicatele nu vor avea parteneri credibili n factorii politici ?i n patronate, aceast? rela?ie nu va func?iona corect. Tocmai de aceea se ajunge la implicarea sindicatelor n politic?. Spunem c? greva d-lui R?doi de la Metrou ar fi o grev? politic?. P?rerea mea, ca sindicalist, de pu?in? vreme implicat n mi?carea asta, e c? nu e o grev? politic?. Rolul sindicatului este de a ap?ra drepturile acelor oameni. Discut?m despre implicarea membrilor de sindicat n politic?. Cred c? acei oameni care se implic? n politic? din partea liderilor ?ine mai mult de moralitate, nu de legalitate. Legalitatea este recomandat? de statut.

Articol publicat in Revista 22.

Principalele modific?ri ale Codului Muncii aflate in dezbatere!

1. Flexibilizarea rela?iilor de munc?

n ceea ce prive?te timpul de munc? ?i timpul de odihn?, consider?m necesar? individualizarea acestuia n sensul lu?rii n considerare a nevoilor actuale ?i reale ale salaria?ilor, dup? cum urmeaz?:
? Stabilirea unor programe de munc? individualizate ntre angajator ?i salariat, f?r? implicarea sau acordul sindicatului;
? Posibilitatea modific?rii duratei normale ?i a duratei maxime de lucru pentru salaria?ii cu func?ii nalte de conducere;
? Posibilitatea acord?rii repaosului s?pt?mnal n 2 zile neconsecutive, la cererea salariatului ?i cu acordul angajatorului;
? Posibilitatea acord?rii unei frac?iuni de 10 zile din concediul de odihn?, la cererea salariatului ?i cu acordul angajatorului.
? posibilitatea prevederii prin contractul individual de munc? a unui termen mai mare de preaviz n cazul demisiei.
De asemenea, consider?m necesar? modificarea prevederilor cu privire la contractul individual de munc? ncheiat pe durat? determinat? n sensul transform?rii acestuia ntr-o unealt? real? pentru angajator ?i salariat. Astfel, un asemenea contract ar trebui s? se ncheie ori de cte ori p?r?ile consider? necesar, iar perioada maxim? pentru un asemenea contract (cu eventualele prelungiri) ar trebui s? fie prelungit? la 5 ani. Prin considerarea acestui contract ca excep?ie, se mpiedic? ocuparea for?ei de munc?, angajatorii prefernd s? caute solu?ii alternative (de exemplu, contractarea unor prestatori de servicii) ?i nu s? realizeze angaj?rile pe durat? nedeterminat? ncurajate prin legisla?ia actual?. Astfel, n loc ca o persoan? s? lucreze pentru o perioad? de pn? la 5 ani, avnd ?ansa modific?rii contractului s?u de munc? ntr-unul pe durat? nedeterminat?, aceast? persoan? va fi n situa?ia de a fi ntre?inut? prin ajutor de somaj sau ajutoare sociale .
Munca prin agent de munc? temporar? ar trebui s? devin? la rndul s?u o posibilitate eficienta de luat n calcul, n acelea?i condi?ii ca ncheierea unor contracte individuale de munc? pe durat? determinat?.
Ambele forme de contracte de munc? pe durat? determinat? sunt posibilit??i reale de angajare menite s? reduc? ?omajul prelungit ?i prin urmare reprezint? mijloace de cre?tere a gradului de ocupare a for?ei de munc?.

2. Introducerea criteriului performan?ei n ceea ce prive?te angajarea ?i concedierea salaria?ilor

n acest sens, principiile care reglementeaz? rela?iile de munc? ar trebui s? fie completate cu un nou principiu, cel al performan?ei.

Luarea n considerare a performan?ei la angajare se refer? la prevederea unei perioade de prob? care s? permit? angajatorului s? evalueze temeinic poten?ialul salariatului ?i, de asemenea, s? permit? salariatului s? decid? n cuno?tin?? de cauz? m?sura n care se potrive?te angajatorului ?i posibilitatea sa de a fi competitiv lucrnd pentru acesta. Pentru ndeplinirea nevoilor angajatorului ?i salariatului, astfel cum au fost detaliate mai sus, consider?m necesare urm?toarele m?suri:
? Prevederea unor perioade de prob? mai lungi;
? Posibilitatea supunerii noilor angaja?i unei perioade de prob?, indiferent de num?rul angaja?ilor anteriori pe acela?i post care au fost supu?i perioadei de prob?.
n plus, conform principiului performan?ei, n cazul n care se pune problema desfiin??rii unui post de un anumit tip n condi?iile n care n organigram? exist? mai multe posturi de acel tip, angajatorul ar putea s? selecteze care dintre salaria?ii care ocup? postul de tipul n discu?ie este concediat prin compararea performan?elor fiec?rui salariat care ocup? postul ?i nu a situa?iilor sociale ale salaria?ilor. n cazul unei restructur?ri, angajatorul trebuie s? poat? r?mne cu salaria?ii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai ace?tia, ?i nu colegii lor mai pu?in performan?i, putnd s? conduc? la cre?terea economic? a angajatorului. Dimpotriv?, p?strarea doar a unor criterii de natur? social? pentru selec?ia salaria?ilor care vor fi concedia?i poate conduce la situa?ia n care salaria?ii cei mai buni sunt concedia?i, iar n lipsa acestora angajatorul nu se poate redresa, ajungnd n cele din urm? la desfiin?are ?i prin urmare la concedierea ?i a salaria?ilor p?stra?i ini?ial pe baza criteriilor de natur? social?.

La prima vedere, se poate considera c? introducerea unui asemenea principiu este doar n beneficiul angajatorilor. Totu?i, instaurarea acestui principiu este n ajutorul statului, al persoanelor aflate n c?utarea unui loc de munc? ?i al salaria?ilor. Prin activitatea salaria?ilor performan?i, angajatorul va cre?te din punct de vedere economic ?i va putea crea noi locuri de munc?, degrevnd astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente presta?iilor sociale acordate persoanelor f?r? loc de munc? sau f?r? mijloace de ntre?inere. De asemenea, salaria?ii vor fi motiva?i s? ating? performan?e ct mai bune pentru a-?i p?stra locul de munc?, for?a de munc? va c?tiga astfel n competitivitate , prelungindu-?i perioada activ? pe pia?a for?ei de munc?.

3. Abrogarea prevederilor cu privire la contractul colectiv de munc? la nivel na?ional

Contractul colectiv de munc? la nivel na?ional dubleaz? sau amplific? prevederi ale Codului muncii. Stabilirea coordonatelor rela?iilor de munc? trebuie s? fie la latitudinea p?r?ilor ?i s? se realizeze prin negocierea direct? de c?tre acestea, cunoscnd ?i lund n considerare realit??ile economice ?i sociale de la nivelul lor. n acest sens, orice amplificare a prevederilor Codului muncii ar trebui s? se realizeze la nivel de unitate, grup de unit??i sau ramur?, n func?ie de nevoile reale ?i posibilit??ile p?r?ilor.

Men?ion?m c? n alte ??ri europene nu exist? posibilitatea ncheierii contractului colectiv de munc? la nivel na?ional (de exemplu, Austria, Germania, Cehia, Polonia) sau, dac? aceast? posibilitate exist?, contractul colectiv de munc? vizeaz? doar sectorul public (de exemplu, Suedia, Slovenia) sau se inten?ioneaz? renun?area la acest tip de contract (de exemplu, Irlanda).

4. Aplicarea contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? doar p?r?ilor semnatare

Contractul reprezint? acordul de voin?? al p?r?ilor ?i, prin urmare, nu poate na?te drepturi ?i obliga?ii pentru ter?ii care nu au participat la negocierea / ncheierea lui. Astfel, consider?m inadmisibil? aplicarea contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? unor angajatori ?i salaria?i care nu au participat ?i nu au fost reprezenta?i la negocierea acestuia ?i nici nu ader? ulterior la acesta.

O asemenea abordare a fost legiferat? n alte ??ri europene (de exemplu, Austria. Germania, Suedia).

5. nl?turarea obligativit??ii negocierilor colective la nivel de unitate

No?iunea de negocieri se refer? n esen?? la libera exprimare a voin?ei. Astfel partenerii sociali trebuie s? fie liberi s? decid? cu privire la necesitatea purt?rii de negocieri colective la nivel unitate. Partenerii sociale cunosc ?i trebuie s?-?i asume consecin?ele (beneficiile si riscurile) n eventualitatea n care la nivel de unitate nu se ncheie un contract colectiv . Negocierile colective trebuie s? se realizeze n mod voluntar ?i numai acolo unde voin?a p?r?ilor exist?.

6. Modificarea regulilor cu privire la reprezentativitatea cerut? pentru negocierea contractului colectiv de munc?

Consider?m c? este obligatorie ridicarea nivelului de reprezentativitate necesar pentru negocierea / ncheierea acestui contract la nivel de unitate la cel pu?in 50% plus 1 pentru organiza?iile sindicale sau reprezentan?ii salaria?ilor. Un nivel similar ar trebui luat n considerare ?i n cazul contractelor colective de munc? la nivel de ramur? ?i la nivel na?ional, att pentru reprezentan?ii angajatorilor ct ?i pentru reprezentan?ii salaria?ilor, n cazul n care recomand?rile cu privire la aplicarea doar n cazul p?r?ilor ?i respectiv renun?area la acestea nu sunt implementate.

Men?ion?m c?, n prezent este posibil? participarea la negocierile la nivel de unitate a unor federa?ii sindicale din alte domenii dect unitatea n cauz?, cu toate c? asemenea federa?ii nu pot justifica un interes n negocierea acestor contracte.

7. Modificarea unor prevederi legale pentru a asigura coeren?a rela?iilor de munc?

n acest sens, avem n vedere, cu titlu de exemplu, urm?toarele:
? Stabilirea perioadei de referin?? pentru calculul duratei delega?iei;
? Clarificarea competen?ei teritoriale a autorit??ilor care trebuie sesizate cu privire la concedierile colective n cazul angajatorilor cu mai multe puncte de lucru;
? Precizarea naturii juridice a termenelor n care angajatorul trebuie s? realizeze procedurile necesare pentru concedierea angajatului, inclusiv clarificarea cu privire la suspendarea acestora n cazul suspend?rii contractului individual de munc?;
? Precizarea posibilit??ii de a efectua re?ineri din salariu cu acordul angajatului, f?r? a fi necesar? ob?inerea unei hot?rri judec?tore?ti n acest sens;
? Prevederea ncet?rii de drept a contractului individual de munc? n cazul decesului sau desfiin??rii angajatorului;
? Clarificarea posibilit??ii comunic?rii de c?tre angajator a documentelor prin executor judec?toresc;
? Impunerea obliga?iei de confiden?ialitate cu privire la salariu ?i n cazul angajatului, n caz contrar obliga?ia de confiden?ialitate a angajatorului fiind lipsit? de eficien??;
? nl?turarea obliga?iei de invitare a reprezentan?ilor sindicatului la ?edin?ele consiliului de administra?ie ?i a celei de comunicare a hot?rrilor consiliului de administra?ie c?tre sindicat, participarea acestora la ?edin?e punnd n pericol confiden?ialitatea unor informa?ii ?i putnd conduce chiar la mpiedicarea desf??ur?rii normale a activit??ii angajatorului;
? Cre?terea num?rului de membri necesari pentru constituirea unui sindicat ?i precizarea dizolv?rii de drept a organiza?iei sindicale care nu mai are un num?r suficient de membri;
? nl?turarea discrimin?rilor pozitive c?rora le sunt supu?i liderii de sindicat (de exemplu, acordarea salariului de care ar fi beneficiat dac? lucrau continuu n situa?ia n care contractele individuale de munc? sunt suspendate pe durata mandatului, acordarea salariului integral de?i nu lucreaz? n tot timpul de munc? agreat prin contractul individual de munc?) ?i p?strarea protec?iei pentru ace?tia doar pe durata ?i n leg?tur? cu mandatul de lider sindical ;
? Intrarea n vigoare a contractului colectiv de munc? la nivel de ramur? (n cazul aplic?rii acestuia ?i unor ter?i la ncheierea lui) ?i nivel na?ional (n cazul p?str?rii acestuia) de la data public?rii n Monitorul Oficial, fiind posibil ca ntre data nregistr?rii la autoritatea competent? ?i data public?rii n Monitorul Oficial angajatorii s? nu dispun? de acest contract.

Nou: acum ne g?si?i ?i pe facebook!

Incepnd cu sfr?itul lunii august articolele din r?zboinicul le g?si?i ?i pe facebook , cel mai mare site de Socializare din lume.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X