Arhivă pentru categoria Articole de pres?

Razboi total intre Ministerul Justitiei si magistrati, pe tema deciziilor impotriva taierii de 25%.

Intre ministerul Justitiei si o parte din magistrati a izbucnit un scandal puternic pe tema deciziei date de Tribunalul din Valcea impotriva taierii salariilor cu 25%, decizie care a incurajat si alti bugetari sa deschida actiuni asemanatoare in instanta. Ministerul a solicitat ca judecatorii care au luat decizia sa fie verificati disciplinar de catre Inspectia Judiciara a CSM, iar magistratii acuza ca motivatia MJ este de a preveni si alte sentinte similare in celelalte procese care se afla pe rol. In plus, asociatiile de judecatori sustin ca actiunea ministerului este o dovada clara de intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor si reprezinta o forma evidenta de presiune. In plus, magistratii o ataca si pe secretarul de stat Lidia Barac careia ii cer demisia de onoare si cer CSM-ului sa fie cercetata disciplinar pentru ca ar pune presiune asupra unor procese in curs.

“Ministerul Justitiei a cerut CSM cercetarea disciplinara a magistratilor care au dat sentinta favorabila de recuperare a taierilor salariale cu 25% pentru cei 6 functionari publici. Motivatia Ministerului Justitiei este de a preveni si alte sentinte similare in celelalte procese care se afla pe rol. Ni s-a spus ca ar fi vorba de 84 de procese. Asa ceva este inadmisibil si este o incalcare grava a Constitutiei, o ingerinta a puterii executive asupra justitiei”, a declarat pentru Agerpres purtatorul de cuvant al Tribunalului Valcea, Mariana Varga.

ministerul justitiei sustine intr-un comunicat ca are dreptul de a sesiza Serviciul Inspectiei Judiciare din cadrul CSM, drept conferit de art. 45 (1) din Legea 317/2004 care spune ca: “Orice persoana interesata, inclusiv conducatorii instantelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspectiei judiciare aspecte in legatura cu activitatea ori conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, cu incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori cu savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare”.

MJ precizeaza in comunicatul dat publicitatii ca a solicitat CSM evaluari cu privire la respectarea de catre instantele de judecata a caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale in contextul solutionarii litigiilor care pun in discutie dispozitiile Legii 118/2010 si ale OUG 71/2009.

“Ministerul Justitiei nu poate fi obstructionat in exercitarea dreptului sau legal de a solicita efectuarea de verificari de catre Inspectia CSM, iar CSM si Inspectia Judiciara au obligatia de a efectua verificarile solicitate, cu respectarea tuturor rigorilor impuse de lege si deontologie, inclusiv a celor privind confidentialitatea unor proceduri impuse procedurilor in curs”, explica MJ.

Magistratii: MJ se baga peste judecatori si incearca sa puna presiune

De cealalta parte, magistratii sustin ca solicitarea Ministerului Justitiei privind declansarea procedurilor de verificare in cazul magistratilor valceni prin intermediul inspectiei judiciare reprezinta o dovada clara de intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor si o tentativa inadmisibila de a pune presiune pe judecatorii care se ocupa cu recursul dosarului, precum si cei care judeca spete asemanatoare in tara.

“Fata de solicitarea Ministerului Justitiei adresata Consiliului Superior al Magistraturii privind declansarea procedurilor de verificare prin intermediul inspectiei judiciare, in vederea sanctionarii disciplinare a judecatorilor, in legatura cu pronuntarea de hotarari judecatoresti in litigii privind dispozitiile Legii 118/2010, AMR si APR constata o grava intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor, atribut conferit de Constitutie in exclusivitate puterii judecatoresti”, se arata intr-un comunicat dat publicitatii pe 19 noiembrie, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR).

AMR si APR sustin ca solicitarea MJ constituie “o grava amenintare la adresa independentei puterii judecatoresti”, magistratul devenind “constrans” sa se pronunte in cauzele supuse judecatii sub spectrul sanctionarii sale disciplinare. AMR si APR considera ca a proceda altfel inseamna “a parodia activitatea de judecata”, transformand-o intr-un “simulacru de aplicare a legii” si pe judecator intr-un “executant administrativ”.

“AMR si APR vor sesiza Comisia Europeana cu privire la golirea de continut a prerogativelor puterii judecatoresti, cu consecinte grave asupra actului de justitie, predictibilitatea legii neputand fi asigurata prin impunerea solutiilor instantelor de judecata, ci prin alte modalitati care, intr-adevar, nu apartin puterii judecatoresti”, preciza comunicatul.
“E regretabil ca se face o astfel de sesizare inaintea rezolvarii recursului. Daca s-a facut vreo eroare, aceasta trebuie indreptata doar pe calea recursului. Inspectorii nu pot verifica daca o hotarare este sau nu legala, acest lucru se poate face doar prin exercitarea cailor de atac. Actiunea MJ poate fi interpretata ca o forma de presiune a Executivului care poate afecta judecatorii de la recurs”, a declarat pentru HotNews.ro, judecatorul Cristi Danilet, vicepresedintele Judecatoriei Oradea, ales ca viitor membru CSM.

Contactata de HotNews.ro, presedintele UNJR, Natalia Roman, a explicat ca: “Potrivit legii nationale si reglementarilor internationale este inadmisibil ca Ministerul Justitiei sa faca presiuni directe asupra judecatorilor. In precizarea data de Ministerul Justitiei referitoare la sesizarea Inspectiei Judiciare apar mai multe legi care nu au nicio legatura. Nu vorbim de dreptul de petitionare pentru ca aceasta nu a fost o petitie, ci o sesizare. Au fost critici punctuale aduse deciziei judecatoresti, hotararea a fost criticata, iar judecatorii nu pot sa raspunda disciplinar pentru aplicarea legii”.

Lidia Barac, contestata puternic de asociatiile de magistrati

Pe langa reactia la sesizarea Inspectiei Judiciare de catre Ministerul Justitiei, magistratii au luat pozitie si fata de secretarul de stat Lidia Barac caruia ii cer demisia de onoare si cer CSM-ului sa fie cercetata disciplinar pentru ca nu ar fi aparat independenta justitiei si ca prin actiunile sale ar pune presiune asupra unor procese in curs de judecata.

“Doamna Barac, desi este secretar de stat, este si judecator. Are obligatia de a nu se pronunta public asupra cauzelor aflate pe rol. Din acest motiv i-am cerut doamnei Barac demisia de onoare, CSM-ul trebuie sa analizeze sesizarile, iar Inspectia Judiciara, organism independent, sa faca verificari. De retinut ca MJ este parte in anumite dosare si de aici ce sa intelegem? Ca se incearca sa se puna o presiune directa asupra instantelor, atat in cazul recursului procesului solutionat la Valcea, precum si in cazul tuturor dosarelor asemanatoare aflate pe rol in instantele din tara”, ne-a declarat presedintele UNJR, Natalia Roman.

“Lidia Barac este judecator delegat in Ministerul Justitiei si este acolo sa apere interesele magistratilor nu sa-i hartuiasca. Si-a depasit atributiile si prin aceasta actiune pune presiune asupra instantelor. Un judecator nu trebuie sa dea o sentinta si sa se gandeasca daca este conforma cu pretentiile Guvernului”, a declarat judecatoarea Mariana Varga.

Judecatorul Cristi Danilet ne-a declarat ca “niciun magistrat nu poate comenta
cauzele aflate pe rolul instantelor” si a
amintit ca saptamana trecuta Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei a dat recomandarea 12 pe 2010 care, printre altele, spune ca: “Daca comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac.”
Contactata de HotNews.ro, secretarul de stat Lidia Barac a declarat: “Sesizarea este un act al Ministerului Justiei. Nu vreau sa fac politica. Ceea ce cere si spune UNJR este un act politic si eu nu vreau sa intru in discutii de acest tip”.

UNJR a dat publicitatii duminica o scrisoare deschisa prin care solicita secretarului de stat Lidia Barac demisia de onoare si o informeaza, totodata, despre demersul UNJR in vederea sesizarii Inspectiei Judiciare a CSM cu privire la savarsirea abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. b din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si cu privire la incalcarea Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

“Ca secretar de stat, parte a puterii executive, aveati obligatia de a va abtine de la orice actiuni ce pot fi resimtite ca mijloace de presiune, intimidare sau influentare, directa sau indirecta, asupra unor procese in curs de judecata. Aveati obligatia de a va abtine de la orice actiune ce ar putea crea partilor temerea ca nu vor avea parte de o judecata impartiala, independenta si in conditii de egalitate de tratament. Ca judecator, v-ati incalcat o obligatie fundamentala aceea de a apara independenta justitiei”, se arata in comunicatul UNJR.

Care a fost decizia de la care a pornit scandalul

In urma cu doua saptamani, sase functionari ai primariei comunei valcene Voineasa au castigat in instanta diferentele salariale de 25% pe lunile iulie, august, septembrie.

Tribunalului Valcea, Sectia civila, Litigii de Munca s-a pronuntat intr-un proces intentat de angajatii unei comune care au solicitat plata integrala a veniturilor, adica plata diminuarii salariale cu 25%. Magistratii valceni au decis ca diminuarea salariala nu este justificata si au obligat primaria sa plateasca banii aferenti lunilor in care bugetarii au primit diminuat. “Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august – septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective. Sentinta este definitiva si executorie.”

Intre timp, Primaria Voineasa a atacat cu recurs decizia data de magistratii valceni, proces care se judeca la Curtea de Apel Pitesti.

Publicat de Victor Cozmei HotNews.ro

Mi?carea sindical? din Romnia dup? 20 de ani

NTRE REFORM?, PROTEC?IE SOCIAL? ?I politizare

Grupul pentru Dialog Social, revista 22 ?i Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA au organizat o dezbatere pe tema evolu?iei mi?c?rii sindicale din Romnia. Au participat liderii celor mai importante confedera?ii sindicale ?i s-a discutat despre reform?, protec?ie social?, politizare, rela?iile dintre sindicate ?i patronate. Evenimentul face parte dintr-un proiect mai larg al revistei 22, care ?i propune s? organizeze, pe parcursul anului 2010, o serie de dezbateri-bilan? asupra activit??ii unor personalit??i, organiza?ii, institu?ii care mplinesc 20 de ani de existen??.

ANDREEA PORA, redactor-?ef adjunct, 22
Bine a?i venit la aceast? dezbatere organizat? de Grupul pentru Dialog Social cu sprijinul Cartelului Sindical ALFA, pe tema Cum vedem mi?carea sindical? dup? 20 de ani. Poate mul?i dintre dumneavoastr? ?i aduc aminte c? aici, n aceast? cl?dire, s-a format primul sindicat. E vorba de sindicatul Fr??ia, condus atunci de Miron Mitrea, care a devenit politician ntre timp. mi aduc aminte c?, pe vremea aceea, Miron Mitrea a primit din partea GDS un copiator ca s? demareze mi?carea sindical?. Tot aici au venit, din Fran?a, primii traineri care i-au instruit pe liderii de la vremea aceea n tainele sindicalismului ?i ale democra?iei. Ne afl?m ntr-un loc n care cred c?, dup? 20 de ani, putem s? discut?m de unde a plecat ?i unde a ajuns mi?carea sindical?.

Dezbaterea de ast?zi face parte dintr-un ?ir de ntlniri pe care GDS ?i revista 22 le vor organiza cu personalit??i, organiza?ii, institu?ii care mplinesc n acest an 20 de ani de existen??. Este o vreme a bilan?ului ?i vreau s? vedem ?i s? afl?m cum a evoluat mi?carea sindical? n ace?ti 20 de ani, cum s-a adaptat reformelor, ce a f?cut pentru aceste reforme, vrem s? afl?m ct de independent? sau politizat? este mi?carea sindical?, cu liderii ei, cum se raporteaz? sindicatele la aceast? perioad? de criz?.

BOGDAN HOSSU, pre?edinte, Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA
Mi?carea sindical? a mo?tenit ?i cred c? nc? mai trage tarele acestei mo?teniri o anumit? mentalitate legat? de sindicalism. S? nu uit?m c?, n momentul 1990, noi nu am f?cut parte din grupul care a participat la aceast? ?colarizare cu francezii. Poate e mai bine. Nu se ?tie niciodat?. Dar este evident c? mi?carea sindical? a suferit de o mo?tenire veche, n sensul n care foarte mul?i cet??eni erau marca?i de ideea c? sindicatul se reducea la obiectivele principale asumate nainte de 1989. Atunci, sindicatul era conceput ca o form? de organizare pentru ie?ire la munci voluntare, smb?ta sau duminica, n zilele libere, sub cupola Partidului Comunist. Fa?? de acel moment, ast?zi observ?m o evolu?ie fundamental? n structura sindical?.

Pe de o parte, este adev?rat c?, pe fondul lipsei de experien??, mi?carea sindical? a suferit ?i procese care nu totdeauna au condus la o construc?ie stabil?. Faptul c? s-a ajuns la 27 de confedera?ii sindicale la un moment dat, ntre 19901991, nu arat? dect c? democra?ia poate s? dea elemente par?iale de anarhie general?. Spun anarhie, pentru c?, din cauza absen?ei unui nomenclator de nume, una dintre confedera?ii se numea chiar Confedera?ia Sindicatelor Neafiliate. Pe fond, observ?m o contradic?ie legat? de sensul de solidaritate ?i unitate n construc?ie.

Pe de alt? parte, o alt? problem? care a marcat construc?ia mi?c?rii sindicale a fost lipsa unui patronat angajator structurat. S? nu uit?m c? patronatele au nceput s? se structureze, unele liber, unele mai pu?in liber, din 1991. Dialogul care trebuia s? se construiasc? pe toate cele trei nivele la nivel de unitate, la nivel de ramur? sau sector, la nivel interprofesional na?ional a fost destul de greu de construit. S? nu uit?m c?, n Polonia, primul contract colectiv s-a realizat abia n anul 1997 la nivel na?ional ?i profesional. La nivelul Romniei, e adev?rat, ajungnd la mici abera?ii, primul contract colectiv l-am avut n 1990. Este adev?rat c?, datorit? unor perspective mai originale asupra no?iunii de democra?ie, s-a ajuns, n 1992, n 1994, la vreo trei contracte colective na?ionale, care func?ionau n paralel n structura respectiv?.

Un al doilea aspect de care este marcat? mi?carea sindical? este sensul existen?ei sale nu ca o asociere liber consim?it? care ?i d? voin?a pentru crearea unei institu?ii. Dimpotriv?, vorbim de necesitatea unei legi care s? justifice apari?ia acestei institu?ii. Romnia este una dintre pu?inele ??ri n care institu?ia sindical? exist? prin lege, ?i nu prin libera asociere ?i recunoa?tere reciproc? a reprezentativit??ii unor structuri create prin alegeri libere, care dau de fapt sens construc?iei dialogului social.

Alte aspecte sunt legate de ncercarea de politizare, ntr-o form? sau alta, a mi?c?rii sindicale. Pe fond, atragerea liderilor de sindicat n structurile politice, avnd de fapt o dubl? caschet? cascheta de reprezentant al mi?c?rii sindicale ?i, n acela?i timp, o func?ie politic? , a condus n timp la o sc?dere treptat? a credibilit??ii mi?c?rii sindicale. Nu a? vrea s? crede?i c? am dec?zut foarte mult ca mi?care sindical?. Un sondaj realizat n 1993 de c?tre un guvern care nu era foarte apropiat mi?c?rii sindicale ar?ta un nivel de ncredere de 83%. Ast?zi, mi?carea sindical? are n sondaje n jur de 25%. Acest sondaj, ce reflect? structura ntregii popula?ii a Romniei, deci popula?ia matur? de la 18 ani n sus, arat? c? aproximativ 5 milioane ?i ceva de cet??eni au ncredere n mi?carea sindical?. Dac? facem compara?ie cu grupul ?int? la care ne adres?m, care sunt lucr?torii din Romnia, ajungem la concluzia c? mi?carea sindical? ?i ndepline?te responsabilit??ile sau c? se bucur? de un anumit sprijin din partea membrilor.

Este adev?rat c?, pn? n anul 2000, mi?c?rii sindicale i s-au transferat o multitudine de responsabilit??i pe care nu putea s? ?i le asume. V? dau cel mai banal exemplu. De?i nu era membra noastr? de sindicat, o simpl? femeie ni s-a adresat spunnd: B?rbatul meu, care este greco-catolic, a murit ?i de la cimitirul ortodox de unde trebuia s?-l ngroape nu m? las? s?-l ngrop. Interveni?i dumneavoastr? s? rezolva?i aceast? problem?. Este evident c? mi?carea sindical? nu poate rezolva toate a?tept?rile, pentru c? suntem, ntr-un fel, specializa?i pe rela?ii industriale, pe problemele cet??enilor care au statutul de lucr?tor, pe membrii s?i de familie. Este evident c? nu vom putea niciodat? s? rezolv?m toate problemele Romniei prin intermediul mi?c?rii sindicale. R?mn alte componente ale societ??ii civile, care au fiecare responsabilitatea lor ?i care pot s? intervin? ntr-o form? sau alta.

?i, totu?i, lipsa de dialog a creat mari probleme. De?i particip?m la construc?ii legislative, de?i, prin intrarea Romniei n UE, Romnia, clasa politic?, societatea civil? au subscris la ideea statului parlamentar, totu?i nu avem definit tipul de stat parlamentar care se dore?te n Romnia. n Europa exist? trei astfel de modele. De?i ar trebui s? sus?inem unul dintre modele, ast?zi copiem p?r?i din diferite modele care ne convin. Rezultatul este c?, de multe ori, n cadrul legislativ apar contradic?ii care creeaz? bulvers?ri ?i incoeren?e politice pentru multe domenii.

Mi?carea sindical? exist? prin prisma societ??ii n ansamblul s?u ?i este evident c?, n momentul n care economia s-a restructurat, ?i mi?carea sindical? este obligat? s? se restructureze. De la 8 milioane ?i ceva de membri de sindicat, n contextul unei economii care n anii 90 era format? preponderent din ntreprinderi mari (cu peste 1.000 de lucr?tori fiecare, care condensau 90% dintre lucr?torii din Romnia), am ajuns la aproximativ 5 milioane de lucr?tori. Dintre ace?tia, cel pu?in 1,7 milioane se g?sesc n IMM-uri, ceea ce impune regndirea structurii organizatorice a mi?c?rii sindicale, care s? corespund? noii structuri economice ?i care s? fie reprezentativ? att pentru lucr?torii care doresc s? devin? membri, ct ?i pentru capacitatea de organizare structural?. Pn? n 2003 am avut un blocaj legislativ. Legea prevedea c? puteai crea un sindicat numai cu 15 lucr?tori din aceea?i ntreprindere. Dup? 2003 exist? o modificare substan?ial? c?tre ceea ce noi am denumit sindicate profesionale, care au capacitatea de a reuni lucr?tori din mai multe ntreprinderi din acela?i domeniu de activitate.

Ultima problem?, ca s? fiu foarte pragmatic, este o problem? pe care orice lucr?tor o poate ridica: Ce mi d? mi?carea sindical? pentru cotiza?ia sindical? pe care o pl?tesc?. Aici trebuie g?sit un r?spuns adecvat prin crearea unei institu?ii de servicii, care, ntr-adev?r, s? dea un r?spuns adecvat membrilor, lucr?torilor, care doresc ntr-o form? sau alta s? vad? n institu?ia sindical? un suport de garantare a drepturilor ?i de prevenire prin solidaritate ?i unitate a exploat?rii individului ca atare.

ANDREEA PORA
Poate vom l?muri ce d? mi?carea sindical?, pentru c? percep?ia public? este c? d? eventual acele zile n care face grev? ?i mitinguri. Este o problem? la care a?tept?m r?spunsuri. ?i a? ridica alte dou? chestiuni suplimentare. n media exist? dou? tipuri de percep?ii: 1) c? sindicatele sunt antireformiste ?i 2) c? sunt politizate. Antireformismul a fost eviden?iat cu ocazia discut?rii unor legi (precum Legea educa?iei), iar dimensiunea politiz?rii, de scandalul recent de la Metrou. Cum r?spund sindicatele ?i care este pozi?ia sindicatelor fa?? de aceast? percep?ie, care este totu?i generalizat?? Dac? facem un sondaj de opinie, percep?ia este ntr-o propor?ie destul de mare c? sindicatele sunt politizate ?i antireformiste, pentru c? accept? cu mare greutate orice propunere reformist? care le-ar lua anumite drepturi deja ob?inute.

DAN PERE?IANU, pre?edinte, Camera Federativ? a Medicilor din Romnia
Atrac?ia pentru politic? ?i pentru statalitate n cadrul sindicatelor este foarte mare. Problema nu este de ce sunt politizate sindicatele. Peste tot n lume sindicatele sunt politizate. ?ti?i, de exemplu, c? partidul laburist britanic are conven?ie stabilit? cu sindicatele britanice ca acestea din urm? s? furnizeze personal partidului? ?ti?i c? Partidul Socialist german are conven?ie cu sindicatele germane ca acestea din urm? s? furnizeze personal pentru partidul respectiv? La noi, de exemplu, exist? sindicate de stnga ?i sindicate de dreapta. Acele sindicate care sunt de stnga au o orientare ideologic? c?tre socialism. De exemplu, Confedera?ia Fr??ia a semnat un pact cu PSD la noi. Dar exist? ?i sindicate de dreapta. La noi n ?ar? nc? nu s-a semnat, s? zicem, un pact de acest gen cu partide de dreapta pentru c? nu e clar care sunt partidele de dreapta la noi. Mai ales acum, cu virajul acesta liberalo-socialist. Pe fond, nu trebuie s? fim mpotriva faptului c? lideri de sindicat sunt lideri n partide politice.

Trebuie doar s? ?tim c? a?a se ntmpl?. n momentul n care la Metrou se face o mi?care sindical?, trebuie s? ?tie lumea c? liderul mi?c?rii sindicale apar?ine unui partid politic. Nu trebuie neap?rat s? condamn?m acest lucru. Din punctul meu de vedere, este foarte bine ca liderii de sindicat s? se angajeze politic, sindicatele s?-?i organizeze o ideologie sau s? adere la o anumit? ideologie.

RODICA PALADE, redactor-?ef, revista 22
Problema este c? nu exist? transparen??, c? nu ?i-a asumat n mod deschis afilierea. Nu este nicio ru?ine, nu este nicio vin?, dar lucrurile trebuie declarate deschis, f?r? a perpetua un soi de ambiguitate care nu face bine nim?nui, mai ales cnd sunt prezentate ca independente, dar se constat? c?, n fond, au simpatii ?i chiar fac jocuri politice. Tot ceea ce nu este declarat devine suspect.

DAN PERE?IANU
Sigur c? da. n momentul n care v? spun c? PSD are un contract cu Confedera?ia Fr??ia, toat? lumea trebuie s? ?tie c?, n momentul n care Fr??ia are o ac?iune sindical?, n spatele acelei ac?iuni sindicale se poate g?si o ac?iune socialist?.

CEZAR CORCI, pre?edinte, UGIR-1903
A? vrea s? preciz?m, cnd vorbim de politic?, ce nseamn? politic?. Pentru c? a sus?ine drepturile salaria?ilor sau a sus?ine m?rirea contribu?iei este tot un crez politic. Discut?m de politica de partid, ?i nu de idei politice. Deci discut?m despre sprijinul acordat unei anumite doctrine sau unei anumite ideologii a unui partid. A? vrea ns? s? v? aduc la cuno?tin??, ca s? preciz?m totu?i ni?te limite, c? declan?area unei greve sindicale care are numai revendic?ri politice este interzis? de legisla?ia Romniei ?i de majoritatea legisla?iilor ??rilor europene. Nu ai voie s? faci chestia asta ca mi?care sindical?.

DUMITRU COSTIN, pre?edinte, Blocul Na?ional Sindical
Cei din media folosi?i foarte des sintagma de reformism. Haide?i s? o definim foarte clar. Ce n?elege?i voi prin reformism? Pentru c?, dac? la sfr?itul anilor 90 ie?eam public mpotriva unor decizii guvernamentale de restructurare a sectorului energetic cu documente, cu studii, eram pu?i la zid de d-l Ilie ?erb?nescu, care scria jum?tate de pagin? de ziar n care m? desfiin?a public pentru opiniile mele. Acela?i domn ?erb?nescu, dup? zece ani, se ntoarce n tezele economice ?i de reform? pe care eu ?i oamenii mei le sus?ineam atunci.

DAN PERE?IANU
Orice moment reformist trebuie raportat la contextul care l-a generat. Despre sistemul de s?n?tate se spune c? trebuie s? fie reformat ?i se afirm? c? trebuie reformat. Dar noi n?elegem reforma printr-o modificare legislativ? care s? conduc? la un progres n sistemul de s?n?tate. n momentul n care n?elegem a?a, noi particip?m la proiecte legislative sau proiecte de norme ministeriale pentru a cre?te gradul de progres n cadrul sistemului de s?n?tate. Particip?m ?i constat?m c? ceea ce noi dorim nu se ntmpl?. n momentul acela, putem considera c? noi suntem reformi?ti ?i c? partidele aflate la guvernare sunt antireformiste.

Surprinz?tor este c? avem o Lege a asigur?rilor sociale de s?n?tate promovat? de ministrul Mincu, PSD, n anii 9394, ?i care este considerat? ca legea care a adus reforma n Romnia. Culmea, de c?tre cine? De c?tre un ministru PSD, pe care, la vremea aceea, ?i eu, ?i toat? lumea l criticam extraordinar de mult, dar acum, privind retrospectiv, vedem c? acesta este singurul progres care s-a f?cut n Romnia n sistemul de s?n?tate. Noi vrem s? mergem mai departe. Am propus desfiin?area celor 40 de case de asigur?ri ?i transformarea lor n numai 89, care s? corespund? regiunilor de dezvoltare a Romniei, pentru ca fiecare cas? s? devin? absolut independent? ?i s? nu mai fie nevoie de o cas? na?ional? condus? politic. Noi vrem 8 case, 10 case de asigur?ri, n loc de 40, ca s? termin?m cu birocra?ia. Dorim descentralizarea acestei case, ca s? nu mai st?m s? spunem c? nu au Casa Na?ional? ?i Ministerul S?n?t??ii bani. Fiecare cas? s? dispun? de bugetul propriu. Pentru c? se ?tie c? o cas? poate tr?i independent cu 22,5 milioane de locuitori, de asigura?i.

O cas? jude?ean? nu poate tr?i acum. De aceea vrem case pe regiuni. Desfiin??m ?i birocra?ia. Am f?cut aceast? propunere clasei politice, spunnd: D-le, noi v? sus?inem pe voi, v? sus?inem n alegeri. Uite, ies ?i eu la televizor ?i spunem c? noi sus?inem partidul cutare pentru c? vrea s? fac? ceea ce spunem noi. Mi se pare foarte corect ?i onest. ?i am f?cut treaba asta de vreo dou? ori. Nu ne-a v?zut nimeni.

C?T?LIN CROITORU, pre?edinte, Federa?ia Educa?iei Na?ionale
Evolu?ia mi?c?rii sindicale n ultimii 20 de ani este strns legat? de evolu?ia patronatelor, de evolu?ia statului, de tot ceea ce nseamn? legisla?ie. ?i, nu n ultim? instan??, de modul n care a evoluat ?coala romneasc?. Este r?u pentru acele sindicate sau acei lideri sindicali care fac jocuri politice ntr-un mod indecent ?i incorect, nerecunoscnd lucrul acesta, ba mai mult, clamnd: Noi nu facem politic?. De aici survin lucrurile necinstite, par?ive, care nu servesc, n niciun caz, la mbun?t??irea vie?ii din diferitele sindicate, ci conduc doar la ni?te demersuri compromi??toare pentru cei care le fac. Federa?ia Educa?iei Na?ionale nu a f?cut niciodat? politica vreunui partid. ?i exist? o explica?ie foarte simpl?.

n momentul n care ?i respec?i regulile, adic? statutul propriu ?i sistemul de organizare democratic?, att timp ct la toate nivelurile de organizare ai lideri ?i membri n toate partidele politice, membri de sindicat, la fel, eterogeni, este imposibil s? dai o direc?ie de ac?iune politic? acelei organiza?ii. Este aberant. Asta se poate ntmpla n sindicate mici, reduse, de genul celui de la Metrou, ?i care ?i-au f?cut o practic? ?i o tactic? dintr-un asemenea mod de a ac?iona ?i de a se lipi de un partid politic puternic, pe baza c?ruia, de foarte multe ori, au avut c?tig de cauz? n demersurile de a servi interesele salaria?ilor. Tocmai de aceea totul se transform? ntr-o chestie de cast?, de ga?c?, de coterie cu partidul x. Nu este s?n?tos pentru mi?carea sindical? a face sindicalism n felul acesta.

Eu, spre exemplu, pe fondul introducerii votului uninominal ?i pentru c? am un crez politic care ?ine mai mult de un om de stat dect de un partid politic, am preferat s? intru activ n via?a politic?, s? candidez. Cei care sunt lideri sindicali ?tiu foarte bine c? exist? o barier? peste care nu se poate trece. Abia din momentul acela sindicatul ncepe s? par? altceva. Nu ai cum s? faci legi, nu ai cum s? iei decizii. Exist? o explica?ie ?i n faptul c? mul?i din sindicate pleac? n administra?ie: mul?i dintre ei lucrnd pentru o perioad? ndelungat? n structurile de negociere, n contact direct cu administra?ia, cunoscnd foarte bine ce se ntmpl? cu institu?iile, se profesionalizeaz? pe zona respectiv? ?i de multe ori pot fi mai buni dect cei numi?i pe criterii politice, veri?oara, nepoata, fata prietenului ?i a?a mai departe. Este motivul pentru care politicienii responsabili selecteaz? dintre ei. Sigur c? ei sunt imediat blama?i de pres?, n func?ie de diversele interese politice, c? ?i presa are interese politice. Adic? nici povestea aia cu presa independent? nu mai func?ioneaz? de mult n Romnia. Cred c? este greu s? fie cineva independent n Romnia de planul politic. Fiecare individ face politic?, ntr-un fel sau altul. Nu cred c? asta e problema sindicatelor.

Problema e c? lucrul acesta trebuie asumat, atunci cnd se face. Fie c? se face individual, f?r? a afecta organiza?ia, fie cnd o organiza?ie a decis, precum CNSRL Fr??ia, c? are o orientare de stnga socialist?, are un contract ncheiat cu un partid politic puternic. E n regul?, dac? e la vedere. E n regul?, dac? nu e pe sub mas?. E n regul?, dac? membrii sindicatului respectiv accept? aceast? variant?. Totul este n neregul? cnd apar de diminea?? pn? seara pe o anumit? televiziune. Te pretinzi a fi lider de sindicat ?i acolo devii un cvasicunosc?tor, aproape analist politic ?i sindical, ?i spui: Eu nu fac politic? ?i i njur pe to?i politicienii. Dar organiza?ia pe care o conduci face la greu politic?. Determin? anumite reac?ii. Nu exemplele concrete conteaz?, ci analiza noastr? ?i ochiul lucid cu care privim aceste lucruri, pentru a ne feri propriile organiza?ii de a fi manipulate, de a fi trte ntr-un asemenea joc. Sunt lideri care, din comoditate, pot aluneca pe direc?ia asta. E mai facil. E mai simplu dect s? umbli cu dreptatea n mn? ?i cu capul spart tot timpul. Este o experien?? pe care eu o am. Nu-s cu capul spart, dar nu ai tihn? din cauza sindicatului. Dar nu mi pare r?u. Pentru c? n felul acesta putem vorbi ?i de latura de sprijinire a reformei, cnd avem mi?c?ri sindicale realiste. De exemplu, putem intra scurt ntr-o disput? n care s? ne cert?m grav vis--vis de zilele alea de concediu f?r? plat?.

A gre?it cel care a f?cut legea b?gnd n mod inutil acest termen: zilele de concediu f?r? plat?. Un prim-ministru de dreapta ?i care vrea binele aceste ??ri sunt convins c? oamenii ar fi n?eles d?dea legea pe ?leau. Tocmai n noiembrie ?i decembrie, pentru c? nu avem bani, pentru c? bugetul e vai de mama lui, pentru c?, uite, nu ne vin banii de la FMI, salariile vor fi reduse cu 15%. Regula era valabil? pentru toat? lumea, ?i pentru parlamentari care sunt pl?ti?i de la buget. 15% la to?i bugetarii! Dar nu cu zile de concediu. Asta a creat ni?te disturb?ri n sistemele respective extraordinare. n medicin?, n primul rnd, dar ?i n ?coal?.

ANDREEA PORA
D-le Croitoru, am n?eles acum c? ?i puterea, ?i Executivul, ?i Legislativul sunt, la rndul lor, n anumite momente, la fel de nereformiste cum afirm? media despre sindicate c? ar fi. Ave?i aceea?i percep?ie?

C?T?LIN CROITORU
Categoric nu. Este o eroare de percep?ie. Sindicatele nu sunt neap?rat nereformiste. Ele pot fi nerealiste, la un moment dat, pentru c?, totu?i, ele au datoria s? protejeze interesul salaria?ilor. Aceasta nu este politizare, ci doar un mod populist de a face sindicat. Adic?, hai s? le spunem membrilor ce le place s? aud?, hai s? ne facem c? ne batem pentru ce le-ar pl?cea lor s? ne batem, dar f?r? a avea percep?ia faptului c?, n anumite conjuncturi economice, a cere anumite lucruri ntr-un moment nepotrivit poate s? loveasc? mult mai r?u pe termen mediu interesul respectivilor salaria?i. ?i atunci, dintre rele, e bine s? ai capacitatea s?-l alegi pe cel mai mic ?i s? ai o atitudine responsabil?, pentru c? al?turi de acel manager trebuie s? n?elegi ?i tu care este interesul institu?iei, al ntreprinderii, al jobului t?u. Pentru c? po?i s? spui: Nu, d-le, eu nu accept. Sub nicio form? mie nu mi mic?orezi salariul, ba nc? vreau s? mi-l m?re?ti cum a fost cazul la Metrou. ?i atunci, ce ai f?cut ?i pe cine ai servit?

DUMITRU COSTIN
Am venit animat de dorin?a de a discuta sincer ?i deschis despre ceea ce dumneavoastr? a?i avansat ca tem?, un bilan? al mi?c?rii sindicale la 20 de ani de existen??. Nu mp?rt??esc ntru totul opiniile celorlal?i colegi. Am rug?mintea la dvs. ca, atunci cnd folosi?i expresii, termeni, sintagme, s?-i folosi?i cu maximum de acurate?e. Atunci cnd ncerc?m s? atingem un subiect, s?-l atingem a?a cum trebuie. n opinia mea ?i n opinia colegilor mei cu care am f?cut o radiografie n urm? cu doi ani de zile dar, spre deosebire de al?ii, am mplinit doar 18 ani de existen??, ne-am creat cu doi ani mai trziu , noi apreciem c? n tot acest interval de timp mi?carea sindical? din Romnia nu s-a consolidat, ci, dimpotriv?, s-a ?ubrezit. Ar fi trei factori majori care au determinat aceast? ?ubrezire a mi?c?rii sindicale. Primul este cel de natur? structural?. Mi?carea sindical? din Romnia s-a recreat imediat dup? 1990 pe baza unui model de statut care a fost ncurajat n vremurile alea tulburi prin grija unor publica?ii faimosul Statut al sindicatului liber ?i independent. Deci a plecat la drum cu acest statut ?i marea majoritate a organiza?iilor au preluat acest model, pentru c? erau n c?utarea unui drum, a unui destin. Nu ?tiam s? ne organiz?m. Doream s? l?s?m n trecut sistemul comunist ?i, cel pu?in, structura din care eu fac parte a asimilat acel statut, care ar?ta pentru acel moment extraordinar. n timp am constatat c? acel model de organizare s-a dovedit a fi unul toxic pentru mi?carea sindical?. De ce? Pentru c? statutul organiza?iei de sindicat este cel care st? la baza ntregii construc?ii, a ntregii arhitecturi sindicale. Statutul acela a fost f?cut n a?a fel nct resursa financiar? r?mnea ntr-un procent zdrobitor n baz?. Mai bine de 90% din resursele financiare sunt acolo. Ar fi trebuit s? existe ?i un mecanism de control n ambele sensuri. ?i baza s? poat? controla etajele superioare ale federa?iei, confedera?iei, lucru care se produce, dar n egal? m?sur? federa?ia sau confedera?ia s? dispun? de capacitatea de a interveni ?i a corecta acele lucruri care merg prost n structurile de mai jos. Lucrul acesta nu se produce. Poate al?ii ?i-au ref?cut organizarea sindical?. Din acest motiv, resursa este concentrat? n marea ei majoritate n sindicatul de baz?, resursa fiind cheltuit?, din p?cate, pe tot felul de activit??i care nu aduc for?? organiza?iei sindicale de baz?. Resursele sunt practic irosite.

Mai mult, n ultima perioad?, observ?m apari?ia unor sindicate galbene, hr?nite de administra?ie, care colecteaz? bruma de cotiza?ie ?i o dau napoi c?tre membri sub forme de prime ?i bonusuri. Dac? n corpul acelei companii mai exist? o structur? sindical? care func?ioneaz? normal ?i firesc ?i folose?te resursa pentru mbun?t??irea capacit??ii de negociere ?i de reprezentare a lucr?torilor, va ap?rea imediat o reac?ie de tipul: ?la, din sindicatul de acolo, mi d? sub forme de prime banii ace?tia. Nu m? intereseaz? c? i folose?ti la negocieri, la avoca?i s? te ba?i prin instan?e, judec??i ?i alte chestii de genul acesta. ?i atunci apare un fel de concuren?? neloial?, jos, n baz?, ?i asta conduce la sc?derea capacit??ii de negociere a organiza?iei sindicale. Dac? baza e alterat?, atunci ?i ierarhic, cumulnd mai multe organiza?ii sindicale slabe, incapabile, nu po?i s? ai o federa?ie de ramur? coerent? ?i, n egal? m?sur?, cumulnd n corpul aceleia?i federa?ii sindicale mai multe federa?ii de ramur? slabe, nu vei putea ca structur? confederativ? s? ai o for?? de impact suficient de mare.

ANDREEA PORA
D-le Costin, situa?ia aceasta se datoreaz? acelui statut. Ce v? mpiedic? s?-l schimba?i?

DUMITRU COSTIN
Singura posibilitate de control este de la baz? c?tre vrf. Din vrf n baz? nu se poate produce acela?i proces. Singurii care sunt n m?sur? s? schimbe acel statut sunt membrii de sindicat din compania sau entitatea public? respectiv?.

Un alt handicap pe care-l avem este cel de natur? legislativ?. Bogdan Hossu a punctat deja ni?te elemente. A? mai ad?uga nc? unul. n momentul de fa??, avem n continuare restric?ii n organizarea lucr?torilor, pentru c? inclusiv ?omerul este un lucr?tor care ?i-a pierdut temporar angajatorul. Noi am ncercat s? modific?m legea ?i ne-am lovit de opozi?ia ntregii clase politice. Dar este atributul nostru s? ne ocup?m ?i de oamenii care ?i pierd temporar statutul de salariat. Ne ocup?m de ei ?i ncerc?m s? i ajut?m s? se recalifice. Altfel, ace?ti oameni r?mn complet abandona?i. Din acest motiv, toat? zona asta a pie?ei muncii, oamenii care ?i-au pierdut locul de munc? sunt ai nim?nui. De fapt, sunt ai unor politicieni locali care i au pe list? la ajutoare sociale ?i pe care i folosesc din cnd n cnd n momentele electorale.

?i ultimul element la care a? dori s? m? refer este cel de natur? ideologic?. n momentul cre?rii sale, la nceputul anilor 1990, mi?carea sindical? din Romnia, n diversele sale forme, a beneficiat de asisten?a, sprijinul, experien?a ?i expertiza mi?c?rii sindicale europene, interna?ionale. Fiecare dintre noi ?i-a cl?dit, atunci, la nceput, un anumit tip de rela?ii cu anumite structuri sindicale din afar? care au venit ?i cu ideologiile lor, cu politicile lor, cu matricile lor de gndire ?i de dezvoltare sindical?. La baza genezei Blocului Na?ional Sindical sunt doi piloni: unul american ?i unul britanic. Ambii, prin esen??, sunt implica?i n anumite activit??i politice ?i activit??i sindicale. nc? de la crearea noastr? am beneficiat de modele de organizare, dar ?i modele ideologice ?i comportamentale venite din diverse ?coli sindicale de la nivel mondial. Recunosc c? am fost ndoctrinat n formatul mi?c?rii sindicale britanice ?i al mi?c?rilor sindicale americane.

n 1992, imediat dup? creare, ne-am asumat sus?inerea lui Emil Constantinescu ?i a Conven?iei Democratice, context n care am f?cut mitinguri electorale n toat? Romnia. Am sim?it ntotdeauna ?i sim?im n continuare nevoia unui partener n via?a politic? care s? reprezinte din punct de vedere politic interesele salaria?ilor pe care noi i reprezent?m.

A? vrea s? mai l?muresc un lucru, pentru c? s-au aruncat aici ni?te teme. Este un subiect care a fost exploatat la nceputul campaniei electorale la care nu am reac?ionat ?i care, tangen?ial, a fost adus aici n discu?ie. La nceputul acestei campanii electorale, Realitatea TV a nceput s? toace sistematic subiectul pre?edin?ilor de confedera?ii sindicale, bo?ii sindicali, mogulii.

Vreau s? l?muresc acest mister. n 2003, Liviu Luca, cu FSLI Petrom, a achizi?ionat de la d-l Prigoan? Realitatea TV. La nceputul anului 2004 am convenit cu el formatul ?i am intrat n Consiliul de Administra?ie al acelei companii care avea ca ac?ionar majoritar FSLI Petrom, o structur? sindical?. n 2004 acel post de televiziune a oferit suficient de mult? audien?? extrem de echilibrat? tuturor candida?ilor. n timp, acest trust media a crescut. Am avut ?i noi 1% sau 1 contribu?ie n modul n care s-a dezvoltat. n urm? cu doi ani, pe adresa noastr? a venit o cerere de preluare, care nu era a d-lui Sorin Ovidiu Vntu. Era a unui trust media din SUA, de unde noi am vrut s? prelu?m ni?te emisiuni. Ei ?i-au trimis o echip? de speciali?ti de la Londra, unde au biroul pentru Europa. Au venit. Ne-au vizitat ?i de aici au plecat direct la New York. ?i au zis c? fac o preluare, pentru c? eram un trust media interesant. n acel moment a ap?rut alternativa. A fost o discu?ie ntre ac?ionarul majoritar, Liviu Luca, ?i d-l Vntu, n urma c?reia Vntu a cump?rat pachetul majoritar de ac?iuni. Acesta a p?strat Consiliul de Administra?ie, pentru c? nu avea niciun motiv s? l schimbe. Din 2003, v? ar?t?m ?i pe cifre, ?i pe audien?e, ?i pe tot, acest trust media a evoluat, a crescut.

C?T?LIN CROITORU
E adev?rat c? n momentul ?sta ave?i datorii foarte mari la bugetul de stat nepl?tite? Vreau s? ?tiu dac? este adev?rat. Eu am citit n pres?. Exist? sau nu exist? datorii foarte mari la bugetul de stat?

DUMITRU COSTIN
Nu e vorba de sume foarte mari. Sunt ni?te datorii. Sunt datorii curente.

C?T?LIN CROITORU
?i atunci ce teorii mi ?ine mie postul Realitatea legat de interesul salaria?ilor pe care eu i reprezint ?i care sunt afecta?i, n momentul n care o companie puternic? are milioane sau miliarde de dolari datorii la bugetul de stat? ?tiu c? Ministerul de Finan?e trecea la procedura de executare silit?, la un moment dat.

DUMITRU COSTIN
Trebuie s? mai ?ti?i un lucru. Nu Consiliul de Administra?ie este cel care decide politica postului. Am ncercat n urm? cu doi ani s? introducem un tip de mecanism. Cred c? ar fi normal ca fiecare realizator de talk-show-uri, atunci cnd are o simpatie fa?? de cei pe care i-a invitat n studio ?i implicit i face campanie, s? ?i asume acest lucru. S? scrie acolo: realizatorul este simpatizant al d-lui x, pe care l-a invitat n emisiune. Telespectatorul trebuie s? ?tie c? toat? efervescen?a realizatorului, mesajele, modul n care pui ntreb?rile, cum valorifici interlocutorul ascunde, de fapt, o simpatie pe care o are fa?? de x sau y.

ANDREEA PORA
Un moderator c?ruia i se v?d simpatiile, antipatiile, ?la trebuie dat afar? a doua zi.

RODICA PALADE
Un astfel de moderator nu face pres?. Nu este vorba aici c? este un jurnalist subiectiv sau obiectiv, problema este c?, nainte de a-l informa pe cet??ean despre o anumit? ntmplare, despre un anumit fenomen, acelui cet??ean i se d? de-a gata o anumit? p?rere.

ANDREEA PORA
Cum se raporteaz? sindicatele la criza economic??

ALEXANDRU ATHANASIU, profesor universitar, Universitatea Bucure?ti, membru al Comitetului European pentru Drepturi Sociale al Consiliului Europei
Mi se pare foarte interesant? tema. Eu a? prefera totu?i s? se ?tie de ce privesc a?a lucrurile. Le privesc ?i ca profesor de dreptul muncii la Universitate, ?i ca fost ministru, ?i ca om politic, ?i ca membru n Comitetul European de Drepturi Sociale de la Strasbourg al Consiliului Europei. Cred a?a, f?r? patim?, f?r? p?rtinire, cum zicea celebrul istoric roman, c? mi?carea sindical? din Romnia trebuie felicitat?. ?i nu o fac deloc de complezen??, ci m? voi referi la lucruri concrete.

n primul rnd, a ?tiut s? se coaguleze mai repede dect mi?carea patronal?, care a r?mas subordonat? modelului statalist comunist. Noi n-am avut patroni reali ?i voi preciza n final cum v?d eu c? trebuie s? se organizeze sindicatul fa?? de un alt tip de patronat care ncepe s? se simt? n Romnia. Sindicatele au ?tiut s? se organizeze ac?ional, deci au pus mna pe tezaurul de idei, pe care l-au structurat n statute, mai bune sau mai rele, dar conectate la mi?carea liber? sindical? din Europa ?i din Statele Unite.

n al doilea rnd, sindicatele au fost un factor foarte important n coagularea unei legisla?ii a muncii relativ moderne. ?i asta o spun din perspectiva unui dialog nu ntotdeauna lipsit de asperit??i. Romnia are o Lege a contractelor colective, din 1996, modificat? dup? aceea n dou? rnduri, care a institu?ionalizat obliga?ia de a negocia, ceea ce doar francezii mai au. Am reu?it, cu sindicatele, atunci cnd a depins ?i de mine, s? disciplin?m dialogul social prin descurajarea tuturor acelor forme de sindicalizare ad hoc care perturbau foarte mult dialogul social, context n care am creat conceptul de sindicate reprezentative, tot dup? modelul Codului Muncii francez.

n al treilea rnd, sindicatele n ac?iunea lor au aglutinat foarte bine, sistematic, cu metod? concepte de colaborare cu patronatul. Din p?cate, nu totdeauna patronatul a fost la nivelul la care s? poarte un dialog de pe pozi?ii egale. Patronatul a r?mas de multe ori sclavul statului ?i al ministerelor, al institu?iilor. Nu putem face un p?cat sindicatelor pentru c? par
mai tari ?i realmente sunt mai tari dect patronatele, pentru c? cel?lalt partener a ntrziat s? mai creasc?. Dup? p?rerea mea, asta e o gre?eal? de logic? elementar?.

Dar care sunt problemele reale cu care se confrunt? sindicatele? Noi am atins aici, tangen?ial, ni?te probleme ale unor lideri. Sigur, asta se poate discuta cu mai mult? r?ceal? ?i cu mai mult? eficacitate, pentru c? mai mult? c?ldur? n dialog ne orbe?te
?i d?m cu capul de pere?i ?i nu vedem drumul corect. Pentru mine, una dintre problemele majore ale mi?c?rii sindicale din Romnia ?ine de organizarea sindicatelor pe profesii. Sindicatele n Romnia s-au organizat piramidal, nu neap?rat dup? un model toxic. Sindicatele trebuie s?-?i schimbe structura de organizare ?i s? treac? la organizare profesional?. Ele trebuie s? dep??easc? structura de acum. Am s? mai spun un lucru indigest pentru liderii de confedera?ii. Cred c?, n timp, nu spun mine, nici poimine, confedera?iile trebuie s? taie din tipul de competen?e pe care le au acum. Nu s? dispar? ca structur?, ci din punctul de vedere al atribu?iilor. Nic?ieri n Europa confedera?iile nu mai negociaz? contracte colective la nivel na?ional, pentru c? nici nu mai exist? contracte colective la nivel na?ional. Exist? contracte colective la nivel de ramur?, iar confedera?iile joac? un rol strategic de dezvoltare, ofer? servicii de specialitate tuturor structurilor sindicale ?i asigur? medierea conflictelor care pot ap?rea ntre organiza?ii sindicale. ncepnd cu anii 80, n Europa nu se mai ncheie contracte de munc? la nivel na?ional. Baza normativ? de negociere, substan?a puternic? a sindicalismului european este federa?ia, pentru c? la nivel de unitate au ap?rut comitetele de ntreprindere, care ?i disput? ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic? competen?a cu sindicalele.

Ce trebuie s? fac? sindicatele? S? se preg?teasc? pentru negocierea cu partenerii reali cu multina?ionalele. Acesta va fi pentru sindicate examenul de cntar pentru b?t?lia adev?rat?, pentru c? multina?ionalele vin cu un alt tip de structur? a negocierilor, cu al?i parametri de negociere, cu o alt? cultur? a negocierilor. Au o alt? modalitate, mult mai flexibil? de a se plia sau nu la negocierea sindical?. Statul nu d?dea de la el. La un moment dat, n m?sura n care nu dai din propriul t?u buzunar, dac? cineva te trage de revere ?i ?i-e fric? c?-?i rupe costumul, zici: domnule, ia ?i las?-m?. La o multina?ional? e un alt tip de negociere mult mai complicat. Pe de alt? parte, sunt convins c?, dup? 20 de ani, ?i sindicatele s-au maturizat profund. Au avut ?i o experien?? interna?ional? constant? care a aglutinat ?i ea cuno?tin?e, atitudini, reflexe, mecanisme.

?i acum un ultim lucru, care cred c? e important. mi cer scuze, pentru c? ceea ce spun poate p?rea polemic. Este o polemic?, dar o polemic? cordial?, n sensul c? ea nu vine dintr-un interes nici personal, nici imediat, nici concret material. N-am mai fost de mult n cl?direa asta, cred c? vreo zece-doisprezece ani. Am impresia c? noi am devenit ?i mai mult bizantini dect ar fi fost bine. Prin bizantinism n?eleg cultivarea formei ?i a terminologiei, substituind-o con?inutului. Cnd spun lucrul ?sta m? refer direct la acest blestemat de cuvnt reform?. S? nu crede?i c? sunt catolic c? spun blestemata reform?, catolicii spuneau blestemata Reform?. ?tim c? acest cuvnt a ap?rut ntr-un secol precis ?i ntr-un context bine cunoscut, cnd preotul respectiv a negat autoritatea papei de a ierta p?catele pe baz? de parale. Pe fond, cuvntul reform? nu a nsemnat progres. Eu cred c? reforma la romni sau reforma ast?zi sau reforma n general n societatea romneasc? a devenit un feti? ?i un fel de Zid al Berlinului, care ne a?az? n partea estic? sau vestic? a Zidului, ne mparte n buni ?i r?i, f?r? s? ?tim exact n ce const? acea frontier?, n ce const? reforma. Am observat c?, pe diverse politici publice, termenul de reform? e folosit de oameni care habar n-au de con?inutul acelor politici. Ce nseamn? reforma educa?iei? ntreba?i pe foarte mul?i ?i ve?i vedea c? fiecare n?elege altceva. n esen??, unii n?eleg dezetatizarea, zic: s? nu mai fie o conducere central?, asta e reforma. Al?ii spun: nu, s? decid? comunit??ile locale, s? decid? pn? la urm? omul. Dar el ?tie ce s? decid?? ?i lucrul ?sta, pe care eu l-a? numi schimbare, nu reform?, reforma oricum este un instrument, pentru c?, dac? lu?m etimologic ?i istoric, reforma lutheran? propunea un mecanism de recunoa?tere a preo?ilor ?i delegare a autorit??ii papei, dar cu un scop, ?i anume leg?tura mai direct? cu Dumnezeu ?i c?r?ile sfinte, cu n?elegerea Bibliei. Cred c? trebuie s? desfiin??m din limba romn?, pentru o perioad?, cuvntul reform?. E un feti?, o legend? ?i, ca orice legend?, uit?m faptul real care s-a consumat cnd s-a creat legenda ?i tot aglutin?m. E o gogoa??. Eu cred c?, punnd n oper? un model, trebuie s? urm?rim realizarea ctorva principii: accesibilitate ct mai mare la un serviciu, de pild?, dac? vorbim de servicii publice sau transparen?a distribuirii bonusurilor sociale.

Reforma nu exist?. Este ca ?i cum, n dreptul muncii se vorbe?te acum la Bruxelles de flexisecuritate. Adic?, e ?i flexibilitatea pie?ei muncii, c? pot s? te dau afar? f?r? s?-?i garantez o securitate juridic? a locului de munc?, dar n acela?i timp e ?i securitate, c? eu ?i dau ni?te garan?ii. I-am spus comisarului european pentru probleme de munc? c? e ca la religie: dac? noi credem, flexisecuritatea exist?, dac? nu credem, ea nu exist?. A fi religios nu nseamn? numai s? crezi n cineva de deasupra ta, ci po?i s? crezi ?i n anumite idei, n marile planuri de reform? ale unor tipi, care au nv?lm??it min?ile romnilor c?iva ani buni. Pentru c? am r?mas cu idoli din ??tia, de genul: marele ministru reformator al nv???mntului Marga, extraordinar. Dac? te duci n farmacie s? iei pilulele, vezi c? medicamentul nu e compensat.

ANDREEA PORA
Era prin raportare la nimic.

alexandru athanasiu
Dar cine a stabilit ce e nimicul? Aici e problema: cine judec?. Istoria se scrie, spune Guizot, bine, la cel pu?in 100 de ani dup? ce faptele s-au ntmplat. ?i Toynbee spunea la fel, c? trebuie s? ai o r?ceal? a timpului ca s? nu-?i tremure mna la scris.

n Occident, liderii de sindicat nu fac dou? lucruri. n primul rnd, nu intr? n politic?, p?strndu-?i n acela?i timp ?i pozi?ia n sindicat. Sigur c? pot intra n politic?. Gnter Verheugen a fost sindicalist, mi-a povestit istoria cnd d?dea cu pietre pe strad? ?i o spunea cu mare pl?cere. Dar, n momentul n care a intrat n politic?, n-a mai activat niciun minut. Aceast? distinc?ie ar trebui l?murit? ?i la noi. Ar trebui o regul? general? s? nu mai r?mi ag??at n sindicat. Deci, ai intrat n politic?, foarte bine. Spre exemplu, partidele de stnga recruteaz? foarte mult personal sindical, pentru c? este mult mai antrenat n aplicarea politicilor publice de stnga dect chiar membrii de partid, sunt oameni mult mai preg?ti?i.

n al doilea rnd, liderii de sindicat nu ar trebui s? amestece activitatea sindical? cu activitatea de afaceri, pentru c? aceste
dou? tipuri de dependen?e nu se cupleaz? bine ca rezultant?. n momentul n care e?ti dependent de o afacere, volens nolens, c? o recuno?ti sau nu, c? o percepi sau nu, ea te apas? n anumite reflexe gre?ite, la un moment dat. ?i atunci, pentru a nu compromite o activitate bun?, o reprezentare foarte util? a echipei pe care o reprezin?i, nu trebuie s? fii suspectat de o dependen??, alta dect de grupul pe care l reprezin?i.

CEZAR CORCI
A? vrea s? adaug cteva elemente concrete dintr-o istorie pe care cu to?ii am tr?it-o, pentru c? ne ?tim de 20 de ani ?i am comp?timit n tot felul de locuri ?i am trecut prin tot felul de pozi?ii. ncep ncercnd s? v? devin simpatic, pentru c? dup? aceea am s? v? contrazic pe to?i. n perioada 1997-1998 eu recunosc c? am fost un om de paie ?i n-am vrut s? fiu pre?edinte executiv n tandem cu Ulm Spineanu, la UGIR 1903. Dar am avut un moment de iluminare ?i am zis: senator ?i deputat al puterii, noi conducem patronatul din Romnia? ?i am f?cut un gest pe care-l pot proba, am f?cut o adunare general? voluntar? ?i m-am schimbat ?i l-am adus pe george copos pre?edinte la UGIR.

Cred c? trecem cu vederea un element foarte important. ?i culmea, eu voi fi ap?r?torul sindicatului, fiind n acela?i timp ap?r?torul entit??ilor care sunt partenerii de dialog social azi n Romnia ?i care, ambii, ncep s? fie entit??i importante, respectabile, cu un cuvnt de spus n politica economic? ?i social? din Romnia. Despre sindicate spun urm?torul lucru. Uit?m un lucru: ce s-a ntmplat n ultimii 20 de ani n Romnia? Nu existau patronate n 1990-1991, ci doar o confedera?ie a angajatorilor. n timp, lucrurile s-au schimbat. UGIR 1903 a ap?rut nti ca o reac?ie la adresa acestui patronat de stat, al acestor angajatori. Am n?eles atunci c? trebuia s? accept?m marile ntreprinderi de stat, ceea ce s-a dovedit o politic? c?tig?toare, pentru c?, azi, multina?ionalele care negociaz? contractele colective de munc? toate sunt membre la noi. Treptat, aceast? schimbare a formei de proprietate a schimbat ?i sindicatele. M? mir c? ele nu vor s? recunoasc? sau nu sunt con?tiente de acest lucru.

A? vrea s? v? pun o ntrebare: a?i auzit de politizarea sindicatelor salaria?ilor din sectorul privat? Chiar la ntreprinderi mari, cu mii ?i zeci de mii de salaria?i? A?i auzit la Renault de greve politice? Problema este la nivelul sectorului de stat. Singurul loc n care sindicatele pot fi sau ar putea fi politizate sunt n anumite zone care sunt nc? sub controlul statului. n opinia mea, mi?carea sindical? de ast?zi nu e deloc politizat?. Exist? cteva sindicate mici, c?rora presa le d? o aten?ie mai mare dect ar fi cazul, vezi sindicatul de la Metrou, ?i care fac o politic? care e contra legisla?iei Romniei.

Una dintre ideile pe care le sus?in este c? mi?carea sindical? s-a schimbat profund ?i, n opinia mea n bine, ?i datorit? avans?rii privatiz?rii n Romnia. Prin revers, discutnd despre mi?carea patronal?, eu nu sunt ap?r?tor al mogulului, la noi scrie ?i n statut, ?i nu sunt ap?r?torul celor care au datorii la stat, la noi scrie c? nu te po?i duce s? te cer?i cu ministrul Finan?elor, cum o fac de luni de zile, ?i s? ai datorii la firma mea, c? te strpe?te orice guvern. Cei care sunt n asemenea situa?ii la noi sunt marginaliza?i. Purt?torul de mesaj trebuie s? aib? dou? calit??i: s? n-aib? datorii ?i s? nu aib? afaceri cu statul.

Continund ideea, vestea proast? pe care vreau s? v-o dau este urm?toarea. Capitalul romnesc n momentul de fa?? e 6%, ceea ce este o dram? pentru Romnia. Eu nu sunt pentru capitaluri ilegale sau milionari de carton, dar faptul c? avem numai 6% capital autohton a f?cut criza s? fie mai grea dect n alte ??ri, pe m?sur? ce toate multina?ionalele ?i-au restrns activitatea n Romnia.

n ultimii ani, rela?iile dintre patronate ?i sindicate, n forurile importante de dialog social, n Consiliul Economic ?i Social,
chiar ?i n negocierea contractului colectiv la nivel na?ional, au fost constructive. Atunci cnd am discutat probleme serioase, chiar ?i n prezen?a presei, am putut s? fim mai st?pni?i dect politicienii, s-a discutat pe probleme concrete ?i, n general, fie c? ne-am n?eles sau nu ne-am n?eles, n problemele importante ale Romniei am fost de acord. ?i mai mult de att, reforma real? a continuat n Romnia prin presiune sindical?. De nenum?rate ori am rugat sindicatele, pentru c? reprezentau o voce mai puternic? dect noi, s? ne ajute n sus?inerea reducerii fiscalit??ii n Romnia, n sus?inerea unor m?suri economice care aveau foarte mult sens ?i, cu ajutorul sindicatelor, am reu?it s? impunem guvernelor, de-a lungul timpului, aceste lucruri. De multe ori a fost mult mai u?or s? ob?inem o unitate de vederi cu partenerul social, cu sindicatele, dect cu guvernele Romniei, indiferent care au fost ele.

A treia idee pe care vreau s? o ating este criza. Va trebui s? cerem mpreun?, patronate ?i sindicate, responsabilitatea clasei politice. Statul datoreaz? n momentul de fa?? peste 8 miliarde de lei societ??ilor comerciale, dar, n schimb, ne execut? pentru TVA, pentru CAS, pentru impozit. Sunt societ??i aflate n pragul falimentului pentru c? au terminat de acum 6-7 luni lucr?ri la stat, atribuite prin contracte ?i licita?ii, din bugetul de stat, finalizate, pentru care statul n-a pl?tit 1 leu, dar ntreprinderile sunt executate pentru datorii la stat. Aceasta este o politic? p?guboas? f?r? precedent. Cred c? lucrurile trebuie s? nceap? cu un inventar real. Clasa politic? ar trebui s? cear? o renegociere a acordului cu FMI, cu UE ?i cu celelalte institu?ii, dup? care va trebui, n mod realist ?i pe baza unor m?suri care s? aib? acordul partenerilor sociali, pentru c? altfel vor fi tot timpul oameni pe strad?, s? treac? la ni?te m?suri reale. Iar acestea nu nseamn?, a?a cum se spune adesea, concedieri de 150.000 de oameni. Prin concedierea a 150.000 oameni, pierderile la bugetul de stat vor fi mai mari dect dac?-i men?inem, pentru c? ce pierdem prin impozit la CAS ?i ad?ug?m indemniza?ia de ?omaj, e mai mult, deci nu facem nicio economie. M?surile sunt reducerea cheltuielilor la regiile autonome, c? acolo a intervenit ?i Fondul, la lignit, la Po?t?, la Metrou, la CFR.

Ceea ce vreau s? v? spun este c?, n ciuda faptului c? urm?toarele 6 luni vor fi dramatice ?i f?r? un acord real cu partenerii sociali, niciun guvern nu va putea s? guverneze, exist? ?i solu?ii. Am discutat recent cu Emil Constantinescu ?i mi-a adus aminte ct de dramatic? a fost situa?ia Romniei n 98, cnd d?duse faliment Bancorex, Banca Agricol?, cnd BNR avea 100 ?i ceva de milioane ?i cnd tot s-au g?sit solu?ii. Solu?ii exist? ntotdeauna. n opinia mea, mi?carea sindical? din Romnia a progresat ?i s-a maturizat ?i, n acest moment, cu mici excep?ii, reprezint? un pilon real de stabilitate ?i de dezvoltare a Romniei.

AUREL CURDOV, secretar general Sindicatul Na?ional Tehnic TAROM
Trebuie s? facem politic?, de data asta, pentru a ne salva locul de munc?. Conducerea companiei, reprezentat? de d-na Ruxandra Brutaru, 29 de ani, ia decizii care vor conduce compania spre dispari?ie. Problema e simpl?. Se urm?re?te acela?i plan pe care l-a avut compania na?ional? belgian? Sabena, vinderea sau externalizarea pe felii a companiei na?ionale, pn? nu mai r?mne dect un grup ?i apoi vine cineva ?i acapareaz? totul. Dar voiam s? v? spun c? noi, ca sindicat, cu toate c? suntem o for?? mic?, avem circa 800 de membri, ne-am gndit ?i la o solu?ie pentru buget ?i am propus ca 1% pn? la 7% din comisioanele pe care le pun b?ncile pentru persoanele fizice ?i juridice s? se verse la bugetul de stat pentru fondul de pensii, fondul de s?n?tate, fondul de asigur?ri sociale. A?tept din partea viitorului guvern ?i a parlamentului s? ia m?suri n acest
sens. n?eleg c? noi am f?cut un mprumut la FMI, l-am b?gat n Banca Na?ional?, iar pe urm? l-am dat napoi b?ncilor ?i c? am luat ace?ti bani napoi tot noi de la ei sub form? de mprumut. ?i, practic, am m?rit dobnda respectiv?, am luat cu 3 ?i am ajuns la 13%. O s? facem politic? ?i consider c? ce a f?cut R?doi de la Metrorex, chiar dac? e membru PSD, a fost o strategie, o form? de presiune. Este un calcul simplu. Cnd pot s? pun mai mult? presiune? Acum, n campania electoral?, s-ar putea s?-mi dea banii. Fiecare lider de sindicat gnde?te a?a. E o gndire simplist?, dar ?sta e adev?rul.

MARIA SCHIFIRNE?, jurnalist
Vreau s? spun, ca ziarist, c? R?doi a declan?at aceast? grev? pentru c? era n negocierea contractului colectiv de munc? pentru anul viitor. Contractul colectiv de munc? al angaja?ilor de la Metrorex a expirat la 1 noiembrie. El nu avea practic alternativ?. Nu avea ce s? fac?. ?i to?i liderii sindicali ?tiu acest lucru. De data asta, R?doi era n negociere, din august R?doi negocia contractul colectiv de munc?.

RODICA CULCER, jurnalist
Aici se vede foarte bine c? lumea dvs. nu prea e legat? de restul lumii.

MARIA SCHIFIRNE?
Am ?inut s? fac o precizare pentru c? din august eu tot scriu despre acest conflict de munc?. ?i nu a avut nici o tangen?? cu problematica politiz?rii, era un conflict de munc?. n fiecare an, R?doi a avut conflict la Metrou.

PETRU DANDEA, vicepre?edinte, Confedera?ia Na?ional? Sindical? Cartel ALFA
Din perspectiva rela?iei dintre politic? ?i sindicate, Romnia nu are istoria Statelor Unite sau a Marii Britanii. Dac? ne uit?m n istoria Statelor Unite sau a Marii Britanii, vom vedea c? partidele de stnga sunt o crea?ie a sindicatelor. Aici apare diferen?a. Sindicatele britanice au creat Partidul Laburist. Comuni?tii francezi sunt crea?ia CGT. Faptul c? partidele politice din Romnia nu s-au pozi?ionat ideologic a dus la un fel de anomalii, n care avem chiar colegi din mi?carea sindical? care s-au angrenat n zona politicii liberale. Ceea ce mie mi se pare complet anormal ?i aiurea, pentru c? pn? la urm? muncitorul, salariatul nu poate fi ap?rat de partidul care ap?r? corpora?ia. Romnia nu e nici Marea Britanie, nici Fran?a, nici SUA. Noi avem alt? istorie. V? dau un singur exemplu. Dac? scot din discu?ie dezbaterea de tip ideologic impozit progresiv-cot? unic?, mai da?i-mi dvs. un exemplu de dezbatere ideologic? n societatea romneasc? de azi sau n ultimii 20 de ani. Ave?i? N-ave?i.

Sigur c? po?i s? ar??i cu degetul sindicatele ?i s? le spui c? ar fi mpotriva reformei. Dar, n afar? de cteva concepte minimale ale politicii de tip neoliberal, universul e destul de limitat. Dac? m? ngrop n cele patru lozinci (stat minimal; statul cel mai prost administrator; pia?a care se autoregleaz?; sindicatele – frn? mpotriva dezvolt?rii economice), este evident c? nu pot s? vorbesc despre sindicate dect la modul n care, n general, se discut? n presa din Romnia. Ce se ntmpl? ns?? Pentru c? a?i adus n discu?ie criza. Acelor oameni care se blocheaz? ntre cele patru lozinci le recomand c?lduros s? studieze resorturile crizei prin care trecem ?i sunt sigur c? cel pu?in dou? no?iuni din cele pe care le-am enun?at ?i care sunt de sorginte liberal? nu vor mai fi idei fundamentale n care cred.

De asemenea, sindicatele trebuie s? investeasc? mai mult din resursa de capital de care dispun n partea lor de dezvoltare inteligent?, pentru a trece de la comportamentul de tip reactiv, care ne caracterizeaz? (adic? face guvernul sau patronul o prostie, noi reac?ion?m), s? trecem la un comportament inteligent, proactiv.

n al treilea rnd, conceptul de flexisecuritate este o ?mecherie inventat? de patronate, la nivel european, care dore?te s? se transforme n calul troian de distrugere a modelului social european. Unul dintre modelele fundamentale ale conceptului de flexisecuritate (flexsecurity) e negocierea de tip voluntar. Colegii din patronate recunosc n discu?iile cu mi?carea sindical? c?, dac? noi am abroga Legea negocierilor colective din Romnia mine, 80% dintre patronii de multina?ionale nu ar mai sta dou? minute la mas? cu sindicatele. Nu putem compara situa?ia Romniei sau a Poloniei, sau a Cehiei cu situa?ia Danemarcei. Nu ni se poate da exemplul Danemarcei pentru simplul motiv c? rela?ia dintre sindicate ?i patronate este tradi?ional?. Faptul c? aici sindicatele ?i patronatul stau la aceea?i mas? e un lucru care se ntmpl? de o sut? de ani ?i e la fel de sigur ca faptul c? vaca m?nnc? iarb?.

AUREL ALECU, secretar general, Federa?ia Na?ional? Sindical? Alma Mater
Problema despre care vreau s? vorbesc e legat? de evolu?ia sindicatelor. Sindicatele poate c? s-au dezvoltat un pic mai repede c?utnd tot timpul parteneri de dialog. Se pare c? nici n momentul de ast?zi nu avem parteneri de dialog credibili. Am ajuns n situa?ia n care suntem consulta?i la fiecare pas sau lege, f?r? a exista ns? o negociere autentic?. Din cauza faptului c? partenerii de dialog nu sunt credibili sau nu sunt preg?ti?i s? ?i asume responsabilitatea politic? pe care o au, am ajuns practic la o batjocorire a sindicatelor. Pn? cnd sindicatele nu vor avea parteneri credibili n factorii politici ?i n patronate, aceast? rela?ie nu va func?iona corect. Tocmai de aceea se ajunge la implicarea sindicatelor n politic?. Spunem c? greva d-lui R?doi de la Metrou ar fi o grev? politic?. P?rerea mea, ca sindicalist, de pu?in? vreme implicat n mi?carea asta, e c? nu e o grev? politic?. Rolul sindicatului este de a ap?ra drepturile acelor oameni. Discut?m despre implicarea membrilor de sindicat n politic?. Cred c? acei oameni care se implic? n politic? din partea liderilor ?ine mai mult de moralitate, nu de legalitate. Legalitatea este recomandat? de statut.

Articol publicat in Revista 22.

Ecouri n pres? dup? pichetare !

Mul?umim pe aceast? cale tuturor celor peste 200 de membri care au fost al?turi de noi pe 22 oct la pichetarea Prefecturii Iasi: salaria?i din prim?rii, asisten?i sociali, asisten?i maternali, asisten?i personali, salaria?i din asisten?a social? etc
Constat n continuare o lips? de combativitate ?i de fair play la unii dintre membrii no?tri, care din p?cate una spun ?i alta fac, fiind curajo?i numai dup? col?uri cnd nu-i vede nimeni sau la telefon. i a?tept?m cu interes la noi la sediu s?-?i cear? drepturile !
Mai jos pute?i studia aticolele din pres?:

http://www.evenimentul.ro/articol/asediu-la-pd-l.html

http://www.monitorul.com.ro/prima-pagina/editorial/stiri-de-deschidere/16822-sute-de- protestatari -din-iai-s-au-imbrancit-cu-jandarmii.html

http://www.ziare.com/iasi/articole/protest+ asistenti +maternali

http://www.ziaruldeiasi.ro/local/aproximativ-150-de-asistenti-maternali-si-angajati-din-primarii- protesteaza -la- prefectura -iasi~ni6pd7

http://www.adevarul.ro/locale/iasi/Incepe_maratonul_protestelor_la_Iasi_0_358164349.html

http://www.cuzanet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=9180&Itemid=47

http://www.iasiplus.ro/news/0,1/35620/Protest+la+PDL+si+Prefectura,+soldat+cu+lupte+intre+ sindicalisti +si+jandarmi.html

Membrii Sindicatului Nova Vita vor picheta Prefectura

Sindicalistii ieseni anuta un nou protest organizat in fata Prefecturii. Astfel, reprezentantii lucratorilor din asistenta sociala si adminstratie publica din Iasi vor picheta cladirea Prefecturii in data de 22 octombire. Sindicatul Nova Vita este reprezentantul legal al salaria?ilor din asisten?a social? ?i adminstra?ia public? local? din jude?ul Iasi, si reprezinta un num?r de peste 2.000 de membri, salaria?i din institu?ii de asisten?? social?, protec?ia copilului, prim?rii, asisten?i maternali ?i asisten?i personali. Presedintele, Catalin Toma, a declarat ca aprobarea este deja ceruta de la Primarie si cateva sute de persoane au anuntat deja ca vor participa la miting. Nemultumirile lucratorilor social sunt multiple:

- contextul social sensibil ?i instabil determinat de m?surile de austeritate excesive impuse popula?iei de Guvernul Romniei,

- lipsa unei strategii coerente din punct de vedere economic care s? scoat? Romnia din criz?,

- sc?derea dramatic? a nivelului de trai al popula?iei,

- cre?terea insuportabil? a taxelor ?i impozitelor,

- lipsa unei viziuni coerente de viitor pentru dezvoltarea Romaniei,

- dialogul social inert ?i complet neproductiv,

- lipsa de credibilitate a Guvernului in fa?a propriilor cet??eni,

- intensficarea ac?iunilor colective de protest ale sindicatelor pe fondul nemul?umirilor profunde ale popula?iei,

- nep?sarea dovedit? de Guvernul actual fa?? de oameni ?i de respectarea legilor.

“In temeiul conferit de legea sindicatelor nr.54/2003, statut ?i conven?iile OIM ratificate de Rom?nia din domeniul social, in data de 22 oct. 2010 intre orele 10.30-12.00 Sindicatul Nova Vita a solicitat Prim?riei Ia?i autorizarea pentru pichetarea Prefecturii ca urmare a situa?iei limit? in care se afl? salaria?ii din administra?ie ?i asisten?? social?, determinate de politica salarial? dezastruas? dus? de acest Guvern in frunte cu pre?edintele Romniei.” a declarat, printr-un conumicat de presa, Catalin Toma, presedintele sindicatului Nova Vita Iasi.

“Estim?m c? la aceast? ac?iune vor particpa cateva sute de persoane din admnistra?ie ?i asisten?? social?.” a mai spus domul Toma.
Sursa:http://agendadeiasi.ro/social/4-stiri/11281-membrii-sindicatului-nova-vita-vor-picheta- prefectura .html

Salariatii din administratia publica si asistenta sociala din Iasi, solidari cu finantistii

Salariatii din administratia publica si asistenta sociala din Iasi se declara solidari cu angajatii din domeniul finantelor care au declansat proteste pe fondul scaderii salariilor. Sindicatul Nova Vita Iasi, cu un numar de peste 2.000 de membri, salariati din institutii de asistenta sociala, protectia copilului, primarii, asistenti maternali si asistenti personali, anunta ca nu va renunta la mitingul din data de 22 octombrie din fata Prefecturii Iasi.

“Sindicatul Nova Vita in calitate de reprezentant legal al salariatilor din asistenta sociala si adminstratia publica locala din judetul Iasi se declara solidar cu protestul celor din finante si cu ceilalti bugetari care s-au solidarizat deja acestei actiuni in vederea remedierii urgente a situatiei create care afecteaza dramativ nivelul de trai al populatiei”, a declarat Catalin Toma, presedintele Sindicatul Nova Vita Iasi.
Sursa: http://www.bzi.ro/salariatii-din-administratia-publica-si-asistenta-sociala-din-iasi-solidari-cu-finantistii-191774

Persoanele cu handicap raman fara ingrijitori

Ingrijitorii persoanelor cu handicap fug din centrele de plasament. Sistemul de protectie sociala se confrunta cu un deficit de personal din ce in ce mai mare.
De la inceputul anului, de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Iasi au plecat peste 200 de angajati, din toate domeniile: asistenti maternali , medicali si sociali, infirmieri, ingrijitoare si psihologi. Cele mai multe plecari sunt, insa, din centrele de plasament ale persoanelor cu handicap sever. “Cea mai mare lipsa de personal se constata la centrele de plasament Sf. Andrei si la cel din Harlau. Cel din spatele Mitropoliei (Sf. Andrei – n.r.) este pentru copiii cu handicap sever, iar cel din Harlau, pentru adultii cu aceleasi probleme. Situatia este mai delicata. La aceste centre este o munca mai dificila”, a declarat Tiberiu Bantas, purtatorul de cuvant al DGASPC Iasi. La aceasta institutie, salariul mediu este de 688 lei. Este in lucru un proiect de deblocare de aproximativ 30 de posturi, insa sindicalistii de la Nova Vita considera ca aceste posturi nu se vor ocupa. “Totul pleaca de la bani. Tot timpul au fost fluctuatii de personal, dar nu cred ca locurile vacante se vor ocupa, pentru ca nimeni nu este interesat. Ma asteptam sa fie plecari prin solicitari de concedii de munca, insa n-are legatura. Pur si simplu, nu te poti intretine cu 400 – 500 lei. Pleaca cei cu salarii mici: muncitorii la intretinere, infirmierele. Problema este foarte simpla. Un astfel de angajat sterge la fund o persoana cu handicap pentru 400 lei, iar acum a ales sa faca aceeasi munca pentru 800 euro, in Italia. Pe nimeni nu intereseaza conditiile in care munceste, ci doar suma pe care o primeste la salariu. In aceste conditii, nu cred ca va veni nimeni sa ocupe postul. Aici e problema”, a declarat Catalin Toma, liderul Sindicatului Nova Vita.
Vezi toata stirea pe: http://www.bzi.ro/persoanele-cu-handicap-raman-fara-ingrijitori-audio-191726

Noul Cod al muncii va fi mai dur cu angaja?ii

Concedierea mai simpl? a angaja?ilor neperforman?i, perioade mai lungi de prob? ?i contracte cu durata determinat? mai u?or de ncheiat sunt principalele modific?ri ale Codului Muncii, aflat n dezbatere.

Criza for?eaz? rea?ezarea raporturilor de munc?. Performan?a, productivitatea angaja?ilor la costuri ct mai sc?zute sunt acum, mai mult dect naintea crizei, n aten?ia angajatorilor. Criteriile economice trebuie s? stea naintea celor de ordin social pentru ca afacerea s? r?mn? n picioare. De aceea, ?i presiunile companiilor pentru a ob?ine o legisla?ie a muncii mai flexibil? au crescut n ultima vreme.

n acest context, Guvernul a nceput discu?iile cu reprezentan?ii mediului de afaceri ?i ai sindicatelor pentru modificarea Codului muncii care n momentul de fa?? i protejeaz? excesiv pe angaja?i, n condi?iile n care cu greu pot fi sanctiona?i dac? nu performeaz? sau s?vr?esc abateri disciplinare, dup? cum afirm? avocatul Mihaela Sc?rl?tescu. La rndul s?u, avocatul Ioan Dumitra?cu, partener PeliFilip, spune c? de mult timp exist? presiuni din partea organiza?iilor patronale ?i a marilor angajatori pentru a corecta sau echilibra unele prevederi din legisla?ie care ngreuneaz? rela?iile de munc?. ntruct dezbaterile sunt abia la nceput, exist? pe de o parte propunerile mediului de afaceri ?i ale avoca?ilor care, potrivit acestora, vor echilibra raportul dintre angaja?i ?i angajatori, iar pe de cealalt? opozi?ia sindicatelor care cred c? angajatorii vor primi prea mult? putere.

Se propun, spre exemplu, majorarea perioadei de prob? pentru verificarea aptitudinilor salaria?ilor, extinderea duratei deleg?rii, mai pu?ine constrngeri pentru angajator n ceea ce prive?te concedierile, extinderea termenului n care se pot ncheia contracte cu durat? determinat?. n acela?i timp, ar urma s? se introduc? ?i drepturi suplimentare pentru angaja?i, cum ar fi compensa?ii n caz de concediere , precizeaz? ?erban Pslaru, avocat asociat ?uca Zbrcea & Asocia?ii ?i coordonator al departamentului de dreptul muncii .

Propunerile mediului de afaceri

Potrivit reprezentan?ilor Amcham, exist? mai multe prevederi legislative care ar trebui analizate. Astfel, timpul de munc? ?i timpul de odihn? ar trebui negociate direct cu angajatul n func?ie de nevoile acestuia, contractele cu durata determinat? ar trebui s? fie mai u?or de ncheiat ?i s? nu mai fie o excep?ie de la regula contractului cu durata nedeterminat?, a?a cum este n prezent. Totodat?, perioadele de prob? ar trebui s? fie mai lungi ?i s? poat? fi aplicate noilor angaja?i, indiferent de num?rul angaja?ilor supu?i anterior perioadei de prob? pentru acela?i post.

Contractul colectiv de munc? la nivel na?ional ar trebui abrogat, iar contractul colectiv pe ramur? ar trebui s? se aplice doar p?r?ilor semnatare, nu ?i celor care, de?i activeaz? n sectorul respectiv, nu au participat la negocieri.

Alte modific?ri ar trebui s? priveasc? nl?turarea obligativit??ii negocierilor colective la nivel de unitate, precum ?i a regulilor legate de reprezentativitatea cerut? pentru negocierea contractului colectiv de munc?.

Performan?a angaja?ilor

Schimbarea condi?iilor de pe pia?a muncii cauzat? de nr?ut??irea climatului economic impune, n consecin??, o regndire a drepturilor ?i obliga?iilor angaja?ilor ?i ale angajatorilor cu att mai mult cu ct concedierile ?i, implicit, concuren?a acerb? pentru un loc de munc? sunt parte din cotidian.

Una dintre problemele frecvente, rezultate din dificult??ile economice ale companiilor de la nceputul crizei, este cea a concedierilor.

n astfel de situa?ii, avocatul Ioan Dumitra?cu spune c? angajatorii ar vrea s? prevaleze criteriile de performan?? a salaria?ilor, ?i nu cele de ordin social. n cazul unei restructur?ri, angajatorul trebuie s? poat? r?mne cu salaria?ii cei mai buni din punct de vedere profesional, numai ace?tia, ?i nu colegii lor mai pu?in performan?i, putnd s? conduc? la cre?terea economic? a angajatorului, consider? reprezentan?ii Amcham.

La prima vedere, se poate considera c? introducerea unui asemenea principiu este doar n beneficiul angajatorilor. Totu?i, instaurarea acestui principiu este n ajutorul activit??ii salaria?ilor performan?i, angajatorul va cre?te din punct de vedere economic ?i va putea crea noi locuri de munc?, degrevnd astfel statul de suportarea cheltuielilor aferente presta?iilor sociale acordate persoanelor f?r? loc de munc? sau f?r? mijloace de ntre?inere. Angaja?ii vor fi motiva?i s? ating? performan?e ct mai bune pentru a-?i p?stra locul de munc?, for?a de munc? va c?tiga astfel n competitivitate , prelungindu-?i perioada activ? pe pia?a for?ei de munc?, explic? ace?tia.

n cazul n care aceste propuneri legislative vor avea c?tig de cauz?, avoca?ii estimeaz? c? va cre?te num?rul de litigii de munc? n perioada imediat urm?toare aprob?rii noului act normativ.

n momentul de fa??, angajatorul este blocat de prevederi birocratice n organizarea activit??ii sale. Desfiin?area unui post de munc? pentru motive ce ?in de randamentul activit??ii este greoaie ?i exist? riscul de a fi anulat? n instan??. Mai mult, de fiecare dat? cnd un angajat simte c? va fi cercetat disciplinar sau c? i se va desface contractul de munc? n mod abuziv ?i ia concedii medicale pentru suspendarea contractului de munc?, afirm? avocatul Mihaela Sc?rl?tescu.

Sindicatele se simt amenin?ate

Dezbaterile dintre angajatori ?i sindicate se anun?? aprinse, cu att mai mult cu ct sindicatele ?i simt amenin?at? pozi?ia, pe m?sur? ce apar ?i propuneri care vizeaz? direct organizarea ?i conducerea acestor institu?ii, cum ar fi cre?terea num?rului de membri pentru constituirea unui sindicat sau ncetarea pl??ii salariului pe durata mandatului liderilor de sindicat.

De altfel, odat? cu modificarea Codului muncii, Guvernul vrea s? schimbe toat? legisla?ia din domeniu, inclusiv pe cea care reglementeaz? activitatea sindicatelor. De?i executivul anun?ase c? noul act normativ va fi aprobat n septembrie, proiectul este departe de a fi definitivat, iar ministrul muncii nu a prezentat nc? varianta proprie.

Angajatorii trebuie s? ?i poat? stabili propria politic? de personal ?innd cont de situa?ia economic? instabil?, f?r? a fi bloca?i n instan?e.
Mihaela Sc?rl?tescu, avocat

9.000 de dosare privind litigii de munc? au fost nregistrate n plus n primul trimestru din 2010 fa?? de media trimestrial? a anului trecut.
Sursa :Capital

Zvon fals: Guvernul nu inten?ioneaz? s? introduc? noi zile de concediu nepl?tit !

Guvernul nu a discutat despre eventualitatea introducerii unor noi zile de concediu nepl?tit n sectorul public ?i nici nu inten?ioneaz? s? apeleze la aceast? m?sur?, a declarat, miercuri, purt?torul de cuvnt al Executivului, Ioana Muntean .
“Guvernul nu inten?ioneaz? s? introduc? noi zile de concediu nepl?tit ?i nici nu a discutat despre o astfel de variant?”, a r?spuns oficialul guvernamental unei ntreb?ri a presei pe aceast? tem?.

Parlamentari PSD au sus?inut recent c? Executivul preg?te?te un nou concediu f?r? plat? pentru bugetari pentru cinci zile, “solu?ia preferat? nl?tur?rii din sistemul public a clientelei politice pe care ar fi instalat-o PDL”.

Surse oficiale au declarat agen?iei MEDIAFAX, n luna iulie , c? Guvernul nu va mai introduce n 2010 zile de concediu nepl?tit n sectorul public, dup? sistemul aplicat n 2009, considernd c? reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor este suficient? pentru a diminua cheltuielile de personal la nivelul convenit cu Fondul Monetar Interna?ional.

La sfr?itul anului trecut, Executivul a decis printr-un proiect de lege, n urma negocierilor cu FMI, s? introduc? zile de concediu nepl?tit n sectorul public pentru o perioad? de 10 zile, n intervalul octombrie-decembrie.

M?sura nu a putut fi aplicat? n termenul stabilit deoarece proiectul de lege a fost contestat la Curtea Constitu?ional?, iar zilele de concediu nepl?tit au fost introduse n final doar pentru lunile noiembrie ?i decembrie, n limita a maximum 8 zile de concediu pentru ntregul an.

Economia rezultat? din zilele de concediu nepl?tit a fost de 1,28 miliarde lei, din care 640 milioane lei n decembrie 2009 ?i nc? 640 milioane lei n prima lun? a anului 2010.

Cadourile oferite de angajatori mai mari de 150 de lei intr? n baza de calcul pentru CAS

Cadourile date de angajatori salaria?ilor de Cr?ciun, Pa?ti sau 8 martie, care dep??esc valoarea de 150 de lei, vor intra n baza de calcul pentru contribu?iile de asigur?ri sociale, potrivit proiectului de Ordonan??, care prevede ?i majorarea contribu?iilor pentru veniturile independente.
Potrivit proiectului de OUG, r?mn scutite de la plata CAS ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi suferite n gospod?riile proprii ca urmare a calamit??ilor naturale, ajutoarele pentru na?tere, ajutoarele pentru bolile grave ?i incurabile, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salaria?ilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la ?i de la locul de munc? al salariatului, costul presta?iilor pentru tratament ?i odihn?, inclusiv transportul pentru salaria?ii proprii ?i membrii de familie ai acestora, acordate de angajatori pentru salaria?ii proprii sau alte persoane, astfel cum este prev?zut n contractul colectiv de munc?.

n schimb, angajatorii care vor oferi salaria?ilor, cu diverse ocazii, cadouri a c?ror valoare dep??e?te 150 de lei vor trebui s? le includ? n baza de calcul pentru CAS.

“Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai salaria?ilor cu ocazia Pa?telui, zilei de 1 iunie, Cr?ciunului ?i a s?rb?torilor similare ale altor culte religioase , precum ?i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intr? n baza de calcul, n m?sura n care valoarea cadoului oferit fiec?rei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu dep??e?te 150 de lei”, se arat? n proiectul de act normativ .

Potrivit documentului, persoanele cu venituri din activit??i independente vor pl?ti din 2011 contribu?ii de asigur?ri sociale de cel pu?in 25,36 la sut? ?i pn? la 35 la sut? din venituri, aproape dublu fa?? de nivelul actual.

Astfel, contribu?ia de asigur?ri sociale de stat (pensii) ar urma s? creasc? de la zece la sut? la 24,43 la sut?, contribu?ia de asigur?ri sociale de s?n?tate de la cinci la sut? la 8,35 la sut?, iar cea la bugetul asigur?rilor pentru ?omaj de la 0,5 la sut? la 0,78 la sut?.

Prin proiect se mai introduce o contribu?ie pentru concedii ?i indemniza?ii de asigur?ri sociale de s?n?tate de 0,85 la sut? ?i o contribu?ie de asigurare pentru accidente de munc? ?i boli profesionale de 0,15 la sut?-0,85 la sut?, diferen?iat? n func?ie
de clasa de risc.

Sursa: Mediafax

Noua lege de salarizare creeaz? un conflict ntre puterile statului

Noua lege de salarizare, supus? dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale, creeaz? un conflict ntre puterile statului deoarece instituie o salarizare diferit? a func?iilor cu importan?? egal? n stat, sus?ine Asocia?ia Magistra?ilor din Romnia (AMR).
De?i s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele nsele la epoca elabor?rii lor), proiectul de lege aflat n discu?ie, care ar avea menirea s? se ncadreze n consolidarea Legii-cadru 330/2009, n realitate restructureaz? complet legea n vigoare, crendu-se n fapt o nou? lege de salarizare.

“Practic, noul proiect de lege trebuia s? instituie un sistem de salarizare a personalului bugetar, reformat ?i simplificat, prin preluarea principiilor deja stabilite ?i asumate, dar care, n realitate, ca efect al noului proiect, sunt complet modificate”, se arat? n documentul cu observa?ii, transmis de AMR.

Magistra?ii contest? ?i eliminarea din lege a prevederilor referitoare la sporuri, adaosuri salariale, indemniza?ii cu caracter general sau special, precum ?i a altor drepturi de natur? salarial?, recunoscute sau stabilite prin hot?rri judec?tore?ti, prin acte de negociere colectiv? sau prin alte modalit??i.

“Eliminarea acestei prevederi nseamn? nc?lcarea flagrant? a unui principiu recunoscut n lege, acela al dreptului c?tigat, lipsind astfel de eficien?? juridic? hot?rri judec?tore?ti care au recunoscut sporuri, adaosuri, major?ri etc., consecin?a fiind expunerea destinatarului hot?rrilor la imposibilitatea de a valorifica un drept deja recunoscut de legea veche, lege de care nu se mai ?ine cont”, mai arat? AMR.

O alt? observa?ie a magistra?ilor se refer? la faptul c? noul text de lege las? major?rile salariale dincolo de infla?ie ?i de sc?derea puterii de cump?rare, raportndu-se exclusiv la obiectivele ?i limitele din strategia fiscal-bugetar?.

Ei atrag ns? aten?ia c? indicatorii macroeconomici sunt elemente aleatorii ?i fluctuante ?i, n lipsa unei prevederi concrete, nu exist? nici un element n m?sur? s? garanteze c?, n viitor, drepturile salariale ale personalului din sistemul bugetar nu vor fi n puterea de decizie discre?ionar? a executivului ori expuse exlusiv performan?ei acestuia in urm?.

Magistra?ii mai arat? c? noul proiect de lege creeaz? o egalizare nepermis? a func?iunilor personalului bugetar n materie salarial?, prin nl?turarea criteriilor de evaluare a competen?elor individuale, aducnd practic to?i bugetarii sub auspiciile unui regim nediferen?iat.

“Proiectul nl?tur? de la aplicare criterii de bun sim? de ncadrare ?i salarizare a func?iilor statuate prin legea-cadru, cum ar fi: importan?a social? a muncii, complexitatea activit??ii desf??urate ?i, nu n ultimul rnd semnifica?ia social? a activit??ilor efectuate. Aceste criterii ar fi avut aptitudinea de a conduce la o diferen?iere corespunz?toare a func?iilor n raport de specificul activit??ii efectuate”, se mai arat? n document.

n opinia lor, noile criterii nu sunt definite n niciun mod pentru a pemite un control asupra lor n procesul de realizare a ierarhiilor.

“Este greu de imaginat cum unele dintre acestea, cum ar fi influen??, coordonare ?i supervizare , contacte ?i comunicare, creativitatea, diversitatea activit??ilor, ar putea fi aplicate sistemului judiciar. Cum poate fi inclus n indemniza?ia lunar? de ncadrare criteriul privitor la influen?? ?i mai ales coordonare ?i supervizare, criterii care sunt flagrant incompatibile cu statutul magistratului?”, se ntreab? ini?iatorii documentului cu propuneri de modificare a proiectului de lege.

n acest context, magistra?ii propun stabilirea de criterii care s? reflecte specificul fiec?rei activit??i cu relevarea elementelor de importan?? ?i complexitate.

AMR respinge ?i prevederile din lege prin care este condi?ionat? promovarea ?i avansarea n grada?ii de existen?a sau inexisten?a sumelor cu aceast? destina?ie n bugetul propriu, atr?gnd aten?ia c? aplicarea acestor prevederi ar duce la o diminuare ?i mai mare a num?rului de magistra?i.

“Acest nou alineat aduce o grav? atingere sistemului de organizare al instan?elor ?i parchetelor expunnd sistemul judiciar la lipsa cronic? de magistra?i far? a se putea completa golurile din schema de personal (posturi blocate, pension?ri masive). Dac? acest text s-ar aplica, num?rul mic de magistra?i va deveni ?i mai mic, iar cei existen?i nu vor putea fi promova?i n func?ii de execu?ie ca urmare a neacord?rii grada?iilor corespunz?toare tran?elor de vechime n munc? dependente de fonduri”, se mai arat? n propunerile de modificare formulate de AMR.

Noul proiect introduce repartizarea personalului bugetar pe clase de salarizare ?i grada?ii, no?iunea de clas? de salarizare nefiind definit?.

Astfel, de?i exist? trei puteri n stat (egale conform articolului 1, alineatul 4 din Constitu?ie), clasele de salarizare a func?iilor asem?n?toare ca importan?? ?i loc n societate din cadrul acestor puteri, difer? n mod esen?ial, fiind o egalitate sensibil? doar la nivelul pre?edin?ilor, sus?in magistra?ii.

“Un lucru este cert. Aceast? nou? lege de salarizare creeaz? un conflict ntre puterile statului, ntruct instituie o salarizare diferit? a func?iilor cu importan?? egal? n stat, criteriu de altfel abandonat n noua lege. Toat? filozofia Legii 330/2009 este anulat?, noul proiect schimbnd radical construc?ia ?i principiile asumate, consacrate deja, abdicnd astfel de la rolul s?u de lege de implementare”, precizeaz? AMR.

Proiectul de Lege – cadru privind salarizarea unitar? a personalului pl?tit din fonduri publice a fost n dezbatere public?, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale, n perioada 24 august – 3 septembrie.

Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu ministrul Finan?elor, Gheorghe Ialomi?ianu, ?i cu cel al Muncii, Ioan Boti?, diferitele variante ale noii legi a salariz?rii n sistemul bugetar, conform simul?rilor efectuate pornind de la niveluri diferite ale salariului minim pe economie.
Sursa: Mediafax

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X