Arhivă pentru categoria Financiare

Aten?ie la re?inerile din salariu: cum se pot face potrivit legii !

Retinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atat de Codul muncii, cat si de Codul de procedura civila. Dispozitii speciale privind retinerile din s alariu sunt cuprinse si in reglementarile privind colectarea creantelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscala.

Atentie: Potrivit art. 164 din Codul muncii Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

Cu exceptia retinerilor din salariu pentru sumele determinate de catre angajator reprezentand impozite si contributii, celelalte retineri se efectueaza numai in temeiul unui titlu executoriu si in cadrul procedurii executarii silite. Mai mult, retinerea daunelor cauzate angajatorului nu poate fi efectuata pe baza oricarui titlu executoriu, ci numai in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Codul muncii nu mai retine prevederile referitoare la raspunderea materiala sau la decizia de imputare si angajamentul de plata. Daca salariatul va prejudiciaza, acoperirea acestui prejudiciu nu se va mai putea face direct prin retineri din salariu.

Ce este de facut intr-o asemenea ipoteza, daca angajamentul de plata pe care salariatul consimte sa il semneze nu mai constituie titlu executoriu, astfel incat nu veti putea face retineri din salariu in temeiul lui?

Sfatul nostru: Art. 164 din Codul muncii interzice retinerile din salariu care au un alt temei decat hotararea judecatoreasca. Asadar, trebuie sa va adresati instantei chiar daca salariatul este de acord sa acopere prejudiciul. Aceasta inseamna pierdere de timp si de bani. In practica, angajamentul de plata este in continuare utilizat, dar nu ca titlu executoriu, ci ca proba pe care o veti putea ulterior utiliza in instanta cu privire la intinderea prejudiciului si acordul salariatului de a-l acoperi.

Singura modalitate prin care prejudiciul s-ar putea acoperi fara sa va adresati instantei ar fi achitarea sumei de catre salariat in mod direct, deci dupa ce salariul i-a fost eliberat integral. Salariatul achita suma independent de momentul platii salariului, din banii aflati deja in patrimoniul sau.

Desi imperfecta, aceasta solutie este utilizata in practica, pentru a evita apelul la organelle judecatoresti de cate ori exista un prejudiciu, iar partile sunt de acord cu privire la acoperirea lui. De altfel, regula in materie de plata este plata se executa de buna voie. Numai prin exceptie se poate executa silit. Asemenea solutie nu face decat aplicarea acestei reguli.

In sfera regulilor generale referitoare la retinerile salariale, prevederile alin. (4) al art. 164 din Codul muncii impun limitarea tuturor retinerilor din salariu in fiecare luna la jumatatea salariului net.

In cazul in care asupra venitului din salarii al angajatului sunt infiintate popriri de catre mai multi creditori, Codul muncii stabileste urmatoarea ordine de distribuire a sumelor retinute:

1) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei

Potrivit art. 84 din Codul familiei, obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, adoptator si adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre alte persoane in cazurile prevazute de lege.

2) contributiile si impozitele datorate catre stat

Sunt considerate ca fiind datorate catre stat in prezent obligatiile fata de bugetul general consolidat si obligatiile fata de alte bugete (de exemplu bugetele locale la care salariatul datoreaza impozite si taxe locale). In acelasi timp, chiar daca din formularea riguroasa lipsesc taxele (cum sunt, de exemplu, taxele datorate autoritatilor administratiei publice locale taxa pentru detinerea de autovehicule), au acelasi regim ca si celelalte obligatii fiscale.

In calitate de platitori de salarii, aveti obligatia sa calculati, sa retineti si sa virati lunar, dar si trimestrial sau anual, incepand cu 1 ianuarie 2007, impozitul pe salariile platite angajatilor. Periodicitatea retinerilor este determinata de statutul angajatorului, astfel ca, prin derogare de la obligatia de plata lunara, plata impozitului se realizeaza:

? trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre contribuabilii care au statut de microintreprindere in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare;

? anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator pentru impozitul si contributiile aferente veniturilor din salarii, datorate de catre asociatii, fundatii sau alte entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice

In situatia in care sunt constatate elemente care determina modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de calcul a impozitului pe salariu, pentru care calculul impozitului lunar pe salarii a fost deja efectuat, angajatorul va proceda astfel:

va recalcula drepturile respective pentru luna la care se refera;

va stabili diferentele de impozit constatate pentru luna la care se refera;

va influenta cu diferentele de impozit rezultate in sensul majorarii sau diminuarii impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:

impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;

impozitul neretinut se retine de angajator din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.

3) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

Potrivit legii, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii sunt plasate pe un loc privilegiat, imediat dupa cheltuielile de executare, si inaintea daunelor cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite. Codul muncii, prin enumerarea lacunara a ordinii de prioritate, inverseaza ordinea celor doua obligatii de plata ale salariatului;

4) acoperirea altor datorii

Prevederile Codului muncii se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila. Astfel, potrivit art. 167 din Codul de procedura fiscala, consideram ca din concursul a doua acte normative prevaleaza prevederile art. 167 din Codul de procedura fiscala, republicat in Monitorul Oficial nr. 513 din 31 iulie 2007.

In cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor, se procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, facute cu urmarirea si conservarea bunurilor al caror pret se distribuie;

creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii;

creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

alte creante.

Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata din executare se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

De asemenea, prevederile art. 164 din Codul muncii se completeaza cu cele ale art. 409 din Codul de procedura civila.

Ca urmare, limitele retinerilor sunt urmatoarele:

? pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;

? pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

In ceea ce priveste notiunea de venit lunar net, tindem sa consideram ca legiuitorul s-a referit la castigul salarial, care-i ramane salariatului dupa efectuarea tuturor retinerilor

Atentie: Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
Cu stim?,
Pe?edinte C?t?lin Toma

Solicita?i renegocierea cardurilor de salarii !

In acest moment ca urmare a acordurilor incheiate in anii trecu?i de c?tre b?nci cu institu?iile de stat, cardurile de salarii cu limit? de credit de 3 sau 6 salarii, au in continuare dobnzi uria?e de 18-20 % in multe cazuri , dep??ind cu aproape 10% dobnzile actuale practicate de b?nci pentru acela?i produs.
Sindicatul va negocia in numele dvs. renegocierea dobnzii pan? la o limit? de 9,5-10% pe an pentru limita de credit de pe card. Asta inseamn? in termeni reali pentru un salariat care are o limit? de credit de 5.000 de lei si pl?te?te actualmente 95 de lei dobnd? in fiecare lun?, c? reducerea dobnzii la 10% ar conduce la plata sumei de doar 50 de lei lunar, c?tignd 45 de lei pe lun? sau 540 de lei pe an, in multe cazuri pentru anumi?i salaria?i aceast? sum? reprezentnd un salariu net .
Pentru a putea negocia aceste dobnzi in numele dvs. trebuie s? completa?i un tabel pe care l g?si?i fie la sediul sindicatului fie la reprezentantul sindical din unitatea dvs. pn? pe data de 15 sept.

ANPC: B?ncile pot s? p?streze ratele actuale doar dac? au acceptul clien?ilor.

B?ncile pot s? men?in? ratele la creditele cu dobnzi variabile doar dac? au acceptul clien?ilor, care pot r?spunde n termen de 15 zile de la primirea notific?rii, iar opinia ANPC transmis? arb nu va fi introdus? n lege, a declarat pentru Mediafax pre?edintele ANPC, Constantin Cerbulescu.

“Potrivit opiniei transmise ARB, b?ncile pot modifica marja fix? astfel nct s?-?i men?in? actualele dobnzi, dar numai dac? au acordul clientului. Le-am spus-o ?i lor la ntlniri. Accept?m, dar s? primeasc? ?i acordul de la client. Consumatorul poate s? nu fie de acord, caz n care ori ?i reziliaz? contractul, f?r? s? pl?teasc? vreun comision, ori d? banca n judecat?”, a spus pre?edintele Autorit??ii Na?ionale pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC).

Cerbulescu a precizat c? ANPC nu va propune modificarea OUG 50 privind creditele consumatorilor prin introducerea explicit? a opiniilor transmise de autoritate c?tre Asocia?ia Romn? a B?ncilor (ARB).

n cazul n care b?ncile vor transmite pe 19 sau 20 septembrie (data limit? pentru modificarea contractelor -n.r.) notific?rile cu anexele de modificare a contractelor, Cerbulescu a ar?tat c? clien?ii au la dispozi?ie s? r?spund? 15 zile, potrivit articolului 41 aliniatul 2 din OUG 50/2010, termen pn? la cared institu?ia de credit nu poate lua n considerare acceptarea tacit?.

“B?ncile trebuie s? aib? n?elepciunea s? fac? propuneri potrivite pentru toat? lumea. Trebuie s? se gndeasc? ?i la faptul c? n perioada de judecat? clien?ii pot s? nu le pl?tesc? ratele la credit”, a spus Cerbulescu.

Surse guvernamentale au declarat vineri pentru Mediafax c? Executivul nu va modifica legisla?ia promovat? de ANPC privind contractele de credit pentru popula?ie, ntruct nu ncalc? legisla?ia UE, de?i s-a angajat n scrisoarea cu FMI s? revizuiasc? actul normativ pentru a nu fi aplicat retroactiv.

Directorul Direc?iei Supraveghere din BNR, Nicolae Cintez?, a declarat, joi, c? persoanele cu credite n derulare pot ac?iona n instan?? b?ncile comerciale care nu opereaz? modificarea dobnzilor prin trecerea la indicii de referin?? sau cresc marja fix?, chiar dac? ANPC a emis alte puncte de vedere, ntruct acestea nu fac parte din lege.

Oficialul BNR a confirmat c?, n cazul nlocuirii ratelor de referin?? practicate de b?nci cu indicii EURIBOR / LIBOR/EURIBOR f?r? posibilitatea de a modifica marjele fixe, ARB a calculat pierderi la nivel de sistem de pn? la 900 de milioane de euro.

ANPC a comunicat b?ncilor c? ar fi de acord s? se men?in? actualele rate la creditele cu dobnzi variabile n derulare, ntruct aplicarea formulei din ordonan?? ar duce la o sc?dere semnificativ? a dobnzilor.

Totu?i, OUG 50/2010 precizeaz? n mod clar c? b?ncile nu pot modifica marja fix? practicat? la creditele cu dobnzi variabile, iar n acest caz orice majorare are nevoie de de acceptul explicit al clientului.

n luna iunie, Guvernul a aprobat Ordonan?a de Urgen?? 50/2010, privind contractele de credit pentru consumatori, pe baza unui proiect elaborat de ANPC, care transpune n legisla?ia local? o directiv? european?, printre cele mai cunoscute prevederi ale actului normativ fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipat? la creditele cu dobnd? variabil?.

Potrivit legisla?iei actuale, b?ncile ar trebui s? modifice pn? la 20 septembrie aproape toate contractele de credit ncheiate cu popula?ia pentru a le adapta la noile reglement?ri. nainte de data limit?, orice client poate solicita b?ncii modificarea clauzelor contractului n concordan?? cu noile reglement?ri, iar institu?ia de credit este obligat? s? se conformeze n cel mai scurt timp, potrivit reprezentan?ilor ANPC.

De asemenea, de la 21 iunie, b?ncile nu mai pot ncasa comisioane la ramburs?rile anticipate pentru mprumuturile cu dobnd? variabil?, n timp ce la celelalte mprumuturi comisioanele sunt limitate la 1%.
C?t?lin Toma

Restantele populatiei de peste 30 de zile au depasit un miliard euro!

Restantele la credite ale persoanelor fizice, cu o intarziere mai mare de 30 de zile, au crescut in luna iunie cu 6,6% comparativ cu luna anterioara, pana la 4,45 miliarde de lei, potrivit datelor Biroului de Credit, publicate de BNR. In iunie, numarul restantierilor a crescut cu 8.500, pana la un total de 714.071 persoane.

Astfel, valoarea medie a unei restante se situa la sfarsitul lunii iunie la 6.245 lei, cu 5,4% mai mult decat in luna anterioara si cu 50% mai mult comparativ cu finele anului trecut.

Cele mai multe restante se inregistreaza la credintele in lei, cu peste 2,41 miliarde de lei, in timp ce restantele la imprumuturile in euro au depasit echivalentul a 1,54 miliarde de lei. La imprumuturile in dolari, restantele au depasit echivalentul a 15 milioane de lei, in vreme ce restantele la creditele in alte valute ( franci elvetieni , yeni japonezi, etc.) se situau la nivelul de 484,66 milioane de lei.

Marea majoritate a intarzierilor la plata depaseau 90 de zile, insumand 3,21 miliarde de lei, cu 3,22% mai mult decat in mai, iar creditele aflate in colectare s-au majorat cu 8,66%, la 839 milioane de lei. Restantele cu scadenta depasita intre 31 si 60 de zile au coborat la 74,88 milioane de lei, cu aproape 2% mai putin decat luna anterioara, iar cele cu intarzieri intre 61 si 90 de zile au scazut cu 4,38%, la 103,43 milioane de lei, potrivit Bancii Centrale.
Conform ultimelor date prezentate de BNR, ponderea sumelor restante in totalul soldului creditelor acordate populatiei a crescut de la 2.97% in iulie la 3.12% in august sau, in sume absolute, cresterea este de la 5.9 la 6.25 miliarde lei.

Comparativ cu sfarsitul anului trecut, sumele restante sunt cu 123% mai mari, iar comparativ cu august 2008, sunt cu 223% mai mari. Acestea ar fi vestile proaste.

Vestea buna este ca ritmul de crestere a soldului creditelor restante a incetinit vizibil in ultimele luni. Astfel, daca in luna ianuarie, soldul restantelor a crescut cu 26% comparativ cu luna anterioara (decembrie), de la 2.8 la 3.5 miliarde lei, iar in februarie a crescut cu 21% fata de ianuarie (de la 3.5 la 4.25 mld lei), in ultimele doua luni, ritmul lunar de crestere a fost de doar 7.3%, respectiv 5.7%.

Odata cu scaderea ritmului de crestere a restantelor, a scazut si ritmul de scadere al soldului creditelor, luna august reprezentand a 5-a luna consecutiva de incetinire a ritmului de scadere.
Sursa: HotNews.ro

Marjele de dobanda umflate de la credite- inghetate pana la finalul contractului

Bancile au primit acceptul ANPC ca pot sa stabileasca marjele de dobanda la creditele in derulare prin simpla scadere a indicelui de referinta din rata actuala a dobanzii. Metoda nu face altceva decat sa legalizeze deciziile unilaterale realizate de catre banci in trecut in stabilirea dobanzilor variabile. Clientii vor plati scump aceasta decizie.
OUG nr. 50/2010 precizeaza ca toate ratele dobanzilor cu caracter variabil de la credite trebuie exprimate in functie de un indice al pietei Robor/Euribor/Libor/rata de referinta a BNR – plus o marja fixa.
ANPC clarifica formula de calcul a dobanzilor
Pe 28 iulie, la mai bine de o luna de la intrarea in vigoare a OUG 50/2010, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a transmis catre ANPC o scrisoare prin care solicita lamuriri asupra modului in care trebuie calculate marjele pentru clientii cu credite in derulare.

Raspunsul ANPC nu este insa favorabil consumatorilor. Pentru contractele de credit aflate in derulare, in care dobanda este compusa din dobanda de referinta a bancii + o marja fixa, suntem de acord ca noua formula de calcul sa includa indicele de referinta aferent valutei in care a fost acordat creditul + o marja fixa, compusa din marja fixa existenta in contractul initial, valabila la data semnarii contractului, si diferenta dintre valoarea dobanzii de referinta si valoarea indicelui de referinta, valabile la 21 iunie 2010, se arata in raspunsul ANPC.

arb a ridicat in discutie modul de interpretare al legislatiei, pornind de la un caz concret: un client care la momentul intrarii in vigoare a ordonantei are o rata a dobanzii de 10% la euro, formata din dobanda interna a bancii de 7% plus o marja de 3%. Conform indicatiilor ANPC, formula ratei dobanzii la un astfel de credit va cuprinde o marja de 9 puncte procentuale peste Euribor (in ipoteza ca Euribor este 1%).
Noile marje sunt rezultatul deciziilor discretionare din trecut
Precizarea ANPC vine dupa ce in repetate randuri presa, inclusiv Conso.ro, a tras un semnal de alarma privind inechitatea aplicarii acestei formule simpliste.

Dupa declansarea crizei financiare din 2008, bancile au dat vina pe riscul de tara si pe costul mare al resurselor de finantare pentru a creste dobanzile variabile la credite, in timp ce indicii monetari scadeau accelerat. Ulterior, atat riscul de tara, cat si costul cu atragerea resurselor de catre banci a scazut puternic.

Aceste evolutii nu s-au mai reflectat insa in dobanzile practicate de banci la creditele in derulare. Ele au ramas ridicate, deoarece bancile au cautat in aceste fel sa isi acopere pierderile tot mai mari inregistrate la credite, in contextul recesiunii economice.

In aceste conditii, intre dobanda de la credit si indicii monetari a ramas o diferenta mult mai mare decat la semnarea contractului de credit. Iar, prin noile formule de calcul, bancile reusesc sa isi mentina permanent aceste marje extrem de ridicate. In cazul in care factorii care au dus la cresterea lor vor disparea, clientii vor ramane cu acelasi costuri mari de suportat.
Dobanzile la valuta vor incepe sa creasca
Mai mult, noua formula de calcul creeaza premisele unei majorari aproape sigure a dobanzile pe viitor, in special, la creditele in valuta. Indicii monetari de referinta la euro si francul elvetian sunt aproape de minime istorice, iar tendinta in urmatorii ani va fi de crestere.

Astfel, ratele dobanzilor la credite vor urma evolutia acestora, ceea ce inseamna rate tot mai mari, in conditiile in care chiar si asa costurile sunt foarte mari in anumite cazuri.

Aceasta stare de fapt este implicit recunoscuta si de ANPC in raspunsul transmis bancilor: In ceea ce priveste eventuale nemultumiri ale consumatorilor in situatia in care valorilor indicilor de referinta vor creste in viitor, mentionam faptul ca ANPC a fost obligata sa impuna printr-un act normativ cresterii clare privind transparenta modului in care variaza dobanzile, tocmai din cauza nemultumirilor semnalate de consumatori cu privire la faptul ca, pe parcursul derularii contractului, creditorii au majorat dobanzile ori de cate ori au dorit, fara sa aiba neaparat o justificare independenta de vointa lor.
Sursa: HotNews.ro

Sondaj BNR: Bancile nu anticipeaza reluarea cererii de credite din partea companiilor sau a populatiei

Bancile nu anticipeaza reluarea cererii de credite din partea companiilor sau a populatiei, dupa ce in trimestrul al doilea s-a consemnat inasprirea termenilor de creditare , potrivit unui sondaj realizat de Banca Nationala a Romaniei, relateaza Mediafax.

Cererea de credite pentru achizitia de locuinte si terenuri a ramas in teritoriul negativ in trimestrul al doilea, infirmand asteptarile optimiste anterioare ale bancilor. Aceasta evolutie s-a conturat pe fondul scaderii increderii consumatorilor in situatia economica generala si in veniturile viitoare.

In cazul creditarii ipotecare exista semnale privind o eventuala relaxare a termenilor de creditare. Aproximativ 17% din banci (in procent net) au diminuat costurile creditarii altele decat cu dobanzile, dupa sase trimestre in care acestea au fost mentinute la nivelurile premergatoare crizei

La creditele de consum , bancile au raportat mentinerea cererii pentru creditele de consum la nivelul din primele trei luni, contrar asteptarilor optimiste anterioare a circa jumatate din banci. Cererea s-a modificat in mod diferentiat, in functie de tipul creditului. O restrangere a cererii este semnalata pentru cardurile de credit si pentru creditele de consum garantate cu ipoteci.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X