Arhivă pentru categoria Sentin?e judec?tore?ti

Razboi total intre Ministerul Justitiei si magistrati, pe tema deciziilor impotriva taierii de 25%.

Intre ministerul Justitiei si o parte din magistrati a izbucnit un scandal puternic pe tema deciziei date de Tribunalul din Valcea impotriva taierii salariilor cu 25%, decizie care a incurajat si alti bugetari sa deschida actiuni asemanatoare in instanta. Ministerul a solicitat ca judecatorii care au luat decizia sa fie verificati disciplinar de catre Inspectia Judiciara a CSM, iar magistratii acuza ca motivatia MJ este de a preveni si alte sentinte similare in celelalte procese care se afla pe rol. In plus, asociatiile de judecatori sustin ca actiunea ministerului este o dovada clara de intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor si reprezinta o forma evidenta de presiune. In plus, magistratii o ataca si pe secretarul de stat Lidia Barac careia ii cer demisia de onoare si cer CSM-ului sa fie cercetata disciplinar pentru ca ar pune presiune asupra unor procese in curs.

“Ministerul Justitiei a cerut CSM cercetarea disciplinara a magistratilor care au dat sentinta favorabila de recuperare a taierilor salariale cu 25% pentru cei 6 functionari publici. Motivatia Ministerului Justitiei este de a preveni si alte sentinte similare in celelalte procese care se afla pe rol. Ni s-a spus ca ar fi vorba de 84 de procese. Asa ceva este inadmisibil si este o incalcare grava a Constitutiei, o ingerinta a puterii executive asupra justitiei”, a declarat pentru Agerpres purtatorul de cuvant al Tribunalului Valcea, Mariana Varga.

ministerul justitiei sustine intr-un comunicat ca are dreptul de a sesiza Serviciul Inspectiei Judiciare din cadrul CSM, drept conferit de art. 45 (1) din Legea 317/2004 care spune ca: “Orice persoana interesata, inclusiv conducatorii instantelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspectiei judiciare aspecte in legatura cu activitatea ori conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, cu incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori cu savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare”.

MJ precizeaza in comunicatul dat publicitatii ca a solicitat CSM evaluari cu privire la respectarea de catre instantele de judecata a caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale in contextul solutionarii litigiilor care pun in discutie dispozitiile Legii 118/2010 si ale OUG 71/2009.

“Ministerul Justitiei nu poate fi obstructionat in exercitarea dreptului sau legal de a solicita efectuarea de verificari de catre Inspectia CSM, iar CSM si Inspectia Judiciara au obligatia de a efectua verificarile solicitate, cu respectarea tuturor rigorilor impuse de lege si deontologie, inclusiv a celor privind confidentialitatea unor proceduri impuse procedurilor in curs”, explica MJ.

Magistratii: MJ se baga peste judecatori si incearca sa puna presiune

De cealalta parte, magistratii sustin ca solicitarea Ministerului Justitiei privind declansarea procedurilor de verificare in cazul magistratilor valceni prin intermediul inspectiei judiciare reprezinta o dovada clara de intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor si o tentativa inadmisibila de a pune presiune pe judecatorii care se ocupa cu recursul dosarului, precum si cei care judeca spete asemanatoare in tara.

“Fata de solicitarea Ministerului Justitiei adresata Consiliului Superior al Magistraturii privind declansarea procedurilor de verificare prin intermediul inspectiei judiciare, in vederea sanctionarii disciplinare a judecatorilor, in legatura cu pronuntarea de hotarari judecatoresti in litigii privind dispozitiile Legii 118/2010, AMR si APR constata o grava intruziune a puterii executive in actul de aplicare a legilor, atribut conferit de Constitutie in exclusivitate puterii judecatoresti”, se arata intr-un comunicat dat publicitatii pe 19 noiembrie, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Asociatia Procurorilor din Romania (APR).

AMR si APR sustin ca solicitarea MJ constituie “o grava amenintare la adresa independentei puterii judecatoresti”, magistratul devenind “constrans” sa se pronunte in cauzele supuse judecatii sub spectrul sanctionarii sale disciplinare. AMR si APR considera ca a proceda altfel inseamna “a parodia activitatea de judecata”, transformand-o intr-un “simulacru de aplicare a legii” si pe judecator intr-un “executant administrativ”.

“AMR si APR vor sesiza Comisia Europeana cu privire la golirea de continut a prerogativelor puterii judecatoresti, cu consecinte grave asupra actului de justitie, predictibilitatea legii neputand fi asigurata prin impunerea solutiilor instantelor de judecata, ci prin alte modalitati care, intr-adevar, nu apartin puterii judecatoresti”, preciza comunicatul.
“E regretabil ca se face o astfel de sesizare inaintea rezolvarii recursului. Daca s-a facut vreo eroare, aceasta trebuie indreptata doar pe calea recursului. Inspectorii nu pot verifica daca o hotarare este sau nu legala, acest lucru se poate face doar prin exercitarea cailor de atac. Actiunea MJ poate fi interpretata ca o forma de presiune a Executivului care poate afecta judecatorii de la recurs”, a declarat pentru HotNews.ro, judecatorul Cristi Danilet, vicepresedintele Judecatoriei Oradea, ales ca viitor membru CSM.

Contactata de HotNews.ro, presedintele UNJR, Natalia Roman, a explicat ca: “Potrivit legii nationale si reglementarilor internationale este inadmisibil ca Ministerul Justitiei sa faca presiuni directe asupra judecatorilor. In precizarea data de Ministerul Justitiei referitoare la sesizarea Inspectiei Judiciare apar mai multe legi care nu au nicio legatura. Nu vorbim de dreptul de petitionare pentru ca aceasta nu a fost o petitie, ci o sesizare. Au fost critici punctuale aduse deciziei judecatoresti, hotararea a fost criticata, iar judecatorii nu pot sa raspunda disciplinar pentru aplicarea legii”.

Lidia Barac, contestata puternic de asociatiile de magistrati

Pe langa reactia la sesizarea Inspectiei Judiciare de catre Ministerul Justitiei, magistratii au luat pozitie si fata de secretarul de stat Lidia Barac caruia ii cer demisia de onoare si cer CSM-ului sa fie cercetata disciplinar pentru ca nu ar fi aparat independenta justitiei si ca prin actiunile sale ar pune presiune asupra unor procese in curs de judecata.

“Doamna Barac, desi este secretar de stat, este si judecator. Are obligatia de a nu se pronunta public asupra cauzelor aflate pe rol. Din acest motiv i-am cerut doamnei Barac demisia de onoare, CSM-ul trebuie sa analizeze sesizarile, iar Inspectia Judiciara, organism independent, sa faca verificari. De retinut ca MJ este parte in anumite dosare si de aici ce sa intelegem? Ca se incearca sa se puna o presiune directa asupra instantelor, atat in cazul recursului procesului solutionat la Valcea, precum si in cazul tuturor dosarelor asemanatoare aflate pe rol in instantele din tara”, ne-a declarat presedintele UNJR, Natalia Roman.

“Lidia Barac este judecator delegat in Ministerul Justitiei si este acolo sa apere interesele magistratilor nu sa-i hartuiasca. Si-a depasit atributiile si prin aceasta actiune pune presiune asupra instantelor. Un judecator nu trebuie sa dea o sentinta si sa se gandeasca daca este conforma cu pretentiile Guvernului”, a declarat judecatoarea Mariana Varga.

Judecatorul Cristi Danilet ne-a declarat ca “niciun magistrat nu poate comenta
cauzele aflate pe rolul instantelor” si a
amintit ca saptamana trecuta Comitetul Ministrilor din cadrul Consiliului Europei a dat recomandarea 12 pe 2010 care, printre altele, spune ca: “Daca comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac.”
Contactata de HotNews.ro, secretarul de stat Lidia Barac a declarat: “Sesizarea este un act al Ministerului Justiei. Nu vreau sa fac politica. Ceea ce cere si spune UNJR este un act politic si eu nu vreau sa intru in discutii de acest tip”.

UNJR a dat publicitatii duminica o scrisoare deschisa prin care solicita secretarului de stat Lidia Barac demisia de onoare si o informeaza, totodata, despre demersul UNJR in vederea sesizarii Inspectiei Judiciare a CSM cu privire la savarsirea abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. b din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si cu privire la incalcarea Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

“Ca secretar de stat, parte a puterii executive, aveati obligatia de a va abtine de la orice actiuni ce pot fi resimtite ca mijloace de presiune, intimidare sau influentare, directa sau indirecta, asupra unor procese in curs de judecata. Aveati obligatia de a va abtine de la orice actiune ce ar putea crea partilor temerea ca nu vor avea parte de o judecata impartiala, independenta si in conditii de egalitate de tratament. Ca judecator, v-ati incalcat o obligatie fundamentala aceea de a apara independenta justitiei”, se arata in comunicatul UNJR.

Care a fost decizia de la care a pornit scandalul

In urma cu doua saptamani, sase functionari ai primariei comunei valcene Voineasa au castigat in instanta diferentele salariale de 25% pe lunile iulie, august, septembrie.

Tribunalului Valcea, Sectia civila, Litigii de Munca s-a pronuntat intr-un proces intentat de angajatii unei comune care au solicitat plata integrala a veniturilor, adica plata diminuarii salariale cu 25%. Magistratii valceni au decis ca diminuarea salariala nu este justificata si au obligat primaria sa plateasca banii aferenti lunilor in care bugetarii au primit diminuat. “Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august – septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective. Sentinta este definitiva si executorie.”

Intre timp, Primaria Voineasa a atacat cu recurs decizia data de magistratii valceni, proces care se judeca la Curtea de Apel Pitesti.

Publicat de Victor Cozmei HotNews.ro

Din nou nving?tor !!!

Curtea de Apel Iasi a dat castig de cauz? in dosarul 1873/99/2010 in contradictoriu cu Directia de Asisten?? Comunitar? din Iasi.
Vede?i reac?iile din pres? mai jos.

http://www.bzi.ro/sindicatul-nova- vita -si-a- castigat -concediile-in- instanta -195014
http://www.bzi.ro/ concedii -platite-pentru-trei-ani-de-zile-195165

http://www.ziare-pe-net.ro/stiri/sindicatul-nova-vita-si-a-castigat-concediile-in-instanta-165001.html

Tribunalul Valcea a hot?rt: Diminuarea cu 25% a veniturilor bugetarilor incalca drepturile omului. Vezi cum isi motiveaza judecatorii decizia

Portalul Juridice.ro a publicat o sentinta a Tribunalului Valcea dintr-un proces in care primaria unei comune a fost chemata in judecata de angajati, care au solicitat plata celor 25% reprezentand diminuarea salariala pe lunile iulie – august – septembrie. Judecatorii au decis ca diminuarea salariala nu este legala si au obligat primaria sa plateasca angajatilor cei 25%. Decizia poate fi atacata cu recurs, insa ea creeaza un precedent, au explicat pentru HotNews.ro specialisti in drept, in sensul ca ar putea incuraja si alti bugetari sa deschida actiuni in instanta.

In data de 14 octombrie 2010, Tribunalului Valcea, Sectia civila, Litigii de Munca s-a pronuntat intr-un proces intentat de angajatii unei comune care au solicitat plata integrala a veniturilor, adica plata diminuarii salariale cu 25%. Magistratii valceni au decis ca diminuarea salariala nu este justificata si au obligat primaria sa plateasca banii aferenti lunilor in care bugetarii au primit diminuat. Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august – septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective. Sentinta este definitiva si executorie.

Iata ce au scris judecatorii in motivatia sentintei:

Un tert fata de acest contract individual de munca nu poate interveni pentru a modifica acordul partilor semnatare. Statul, tert raportat la contractul individual de munca, incheiat intre angajator si salariat, nu poate modifica ceea ce partile au stabilit, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin edictarea unei legi in acest sens, caci protectia juridica a raportului juridic de munca stabilit contractual este acelasi atat pentru personalul bugetar, cat si pentru cel incadrat la angajatori privati. Nu se poate vorbi de o protectie a legii mai mare in cazul angajatilor privati.
Desi nu au fost incheiate acte aditionale la contractele individuale de munca, de micsorare a salariilor reclamantilor, angajatorul a retinut o parte din salariile datorate conform contractului individual de munca, platind numai o parte din ceea ce impreuna cu salariatii sai convenise conform contractului.
Instanta apreciaza ca reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii.
Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. Procedand astfel, instantele de judecata nu fac altceva decat sa respecte dispozitiile art.20 din Constitutia Romaniei , precum si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.
In al doilea rand, constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/ 25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ambele publicate in M.Of. nr.433/28 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art.20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.
Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.
Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor, atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25% in baza Legii nr.118/2010, au fost incalcate dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1.
Ca urmare a acestei constatari si in aplicarea dispozitiilor art 41 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantii sunt indreptatiti sa li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, retinute in mod nelegal.
Sentinta a fost postata pe site-ul Juridice.ro. Vezi aici motivarea integrala a sentintei.

Decizia Tribunalului Valcea poate fi atacata cu recurs.

Presedintele Alian?ei Na?ionale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex Vasiel Marica a declarat pentru HotNews.ro ca 340 de sindicate afiliate aliantei au deschis procese similare cu cel de la Vancea. In cadrul proceselor deschise ar fi reprezentati in jur de 80.000 de sindicalisti. Acesta a mai explicat ca nu exista o statistica cu numarul exact de procese sau cu numarul de procese castigate pana in prezent.

Purtatorul de cuvant al Tribunalului Valcea, judecatoarea Mariana Varga a declarata pentru HotNews.ro ca in proces nu a fost depus recurs. “Recursul poate fi depus in termen de 10 zile dupa ce partile primesc motivarea. Motivarea a fost facuta public zilele trecute asa ca mai exista timp ca paratii sa faca recurs”, a mai explicat reprezentanta Tribunalului Valcea.
Sindicatul Nova Vita are pe rol depuse in acest sens 45 de dosare pentru recuperarea diferen?ei de 25% la salarii, ca urmare a amput?rii acestora incepand cu luna iulie 2010.

Catalin Toma

CC: Concedierile din administra?ia local?, constitu?ionale

Concedierile din administra?ia local? decise de Guvern sunt constitu?ionale, potrivit deciziei Cur?ii Constitu?ionale, care a respins sesizarea Avocatului Poporului care a reclamat nelegalit??i privind adoptarea oug 63/2010 care modific? Legea finan?elor publice.
avocatul poporului a sesizat, n 15 iulie, curtea Constitu?ional? (CC) cu privire la OUG 63/2010 care completeaz? Legea 273/2006 privind finan?ele publice locale, precum ?i stabilirea unor m?suri financiare, AP reclamnd contrarietatea dispozi?iilor cu legea fundamental?, n special limitele deleg?rii legislative.

Din examinarea dispozi?iilor OUG 63/2010 pentru modificarea ?i completarea Legii 273/2006 privind finan?ele publice, precum ?i stabilirea unor m?suri financiare, publicat? n 2 iulie, Avocatul Poporului (AP) a “observat c? acest act normativ con?ine norme contrare unor prevederi din Constitu?ie”.

Astfel, AP a ridicat direct n fa?a CC excep?ia de neconstitu?ionalitate a OUG 63/2010.

“Argumentele de neconstitu?ionalitate invocate de c?tre Avocatul Poporului au vizat n esen??, contrarietatea OUG 63/2010, fa?? de articolul 115, alineatele 4 ? 6, din Constitu?ie, instituind exigen?ele constitu?ionale privind adoptarea OUG ?i limitele deleg?rii legislative, precum ?i fa?? de articolul 120-122 din Constitu?ie privind principiile de baz? ale administra?iei publice, autorit??ile comunale ?i or??ene?ti, consiliul jude?ean”, se arat? n comunicat.

Liberalii i-au cerut Avocatului Poporului, la nceputul lunii iulie, s? ridice direct “excep?ia de neconstitu?ionalitate” a OUG 63 din 30 iunie, invocnd c? ordonan?a nu respect? caracterul de “urgen??”, ncalc? principiul autonomiei locale ?i afecteaz? regimul autorit??ilor administra?iei publice locale.

Potrivit sesiz?rii trimise de liberali Avocatului Poporului, OUG 63/2010, care modific? Legea finan?elor publice ?i care prevede, printre altele, reducerea num?rului de angaja?i din administra?ia local?, nu respect? criteriile de urgen?? ?i de “situa?ie extraordinar? a c?rei reglementare nu mai poate fi amnat?”.

guvernul a decis, la nceputul lunii iulie, disponibilizarea a aproximativ 55.000 pn? la 60.000 angaja?i din sectorul public, dintre care cei mai mul?i, respectiv circa 54.000 persoane, vor fi concedia?i din administra?ia local?. Disponibiliz?rile de personal vor fi efectuate pe baza standardelor de cost.

Ministrul Administra?iei ?i Internelor, Vasile Blaga, sus?inea c?, n urma calculelor f?cute, la nivelul tuturor unit??ilor administrativ-teritoriale, num?rul de posturi peste normative este de 53.432. Potrivit acestuia, economia de cheltuieli de personal cu respectarea normativului este de 1,5 miliarde lei, reprezentnd o reducere de personal de 26,2% ?i o diminuare de cheltuieli de 29,1% din total.

Curtea Constitu?ional? a dezb?tut, mar?i, sesizarea Avocatului Poporului privind neconstitu?ionalitatea OUG63/2010, instan?a contitu?ional? respingnd-o.

Consiliul Judetean Iasi, dator cu 3.6 milioane de lei sindicali?tilor de la Nova Vita !

In urma unor decizii definitive si irevocabile a instantei, angajatii de la Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului , Filarmonica Iasi si trei scoli speciale din municipiu trebuie sa primeasca drepturile salariale taiate in urma cu doi ani. Este vorba despre sporurile de vechime si despagubirile pentru neplata zilelor de simbata si duminica muncite. Salariatii isi vor primi banii conform deciziei guvenului legate de plata acestor drepturi. consiliul judetean Ia?i trebuie sa plateasca cea mai mare suma Directiei de Asistenta Sociala si Protectia Copilului. Cei 1.500 de membri de sindicat din sistemul de asistenta sociala vor primi in total 3,6 milioane lei. Salariatii de la Filarmonica trebuie sa primeasca 2.2 milioane de lei, iar scolile speciale intre 73.000 si 1.7 milioane de lei. Cele 3 unitati speciale de invatamint sint “Ion Holban”, “Vasile Pavelcu” si “Constantin Paunescu”.

Constantin Adascalitei, vicepresedinte CJ Iasi: “Avem un numar de cinci hotariri judecatoresti cu titlu executoriu, care vizeaza practic drepturile salariale ale celor cinci institutii publice , au ac?ionat prin sindicatele lor, in baza contractelor colective de munca, institutia CJ in instanta. Drepturile salariale cistigate prin aceste hotariri judecatoresti sint obligatorii in a fi executate de catre noi. Suma totala se ridica la 9,2 milioane de lei. Fara doar si poate ca aceste titluri executorii si hotarari judecatoresti le vom inainta in proiectia bugetar pe anii urmatori si le vom defalca din sumele care ne vor veni in acei ani pentru DGASPC si pentru Filarmonica”.
Liderul sindicatului Nova Vita al salaria?ilor din asisten?a social? ?i administra?ia public? din jude?ul Ia?i, C?t?lin Toma a declarat c? va contesta la Tribunalul CEDO decizia Guvernului de plata e?alonat? a sentin?elor judec?tore?ti c?tigate in anul 2009 ?i va solicita punerea in plat? imediat? a acestor sentin?e. De asemnea vom solicita printr-o ac?iune separat? n instan?? penaliz?ri de 0,01% pe zi pentru fiecare zi de ntrziere a pl??ii sentin?lelor din momentul in care acestea au ramas defintive ?i irevocabile ?i pan? la momentul pl??ii efective.

Sursa: Presa local?, CJ Ia?i, Sind. Nova Vita.

Amnarea pl??ii drepturilor salariale c?tigate de bugetari, justificat? de criza economic?

n 25 mai, Curtea Constitu?ional? a decis c? este constitu?ional? prevederea din OUG 71/2009 (modicat? ulterior prin alte OUG) privind suspendarea de drept a oric?rei proceduri silite referitoare la plata unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, decizia CC fiind publicat? n monitorul oficial 430.

Curtea Constitu?ional? a decis c? este constitu?ional? prevederea din OUG 71/2009 referitoare la plata unor sume prev?zute n titluri executorii avnd ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, judec?torii constitu?ionali respingnd excep?ia ridicat? n mai multe dosare la Tribunalul Bucure?ti, Judec?toria sectorului 5 a Capitalei ?i la Judec?toria Vaslui, dar ?i sesizarea Avocatului Poporului care ceruse verificarea articolului 1 aliniatele 2 ?i 3 din OUG 18/2010.

Prevederile criticate stabilesc s? fie pl?tite aceste drepturi, devenite executorii n trei tran?e, ncepnd din 2010 ?i pn? n 2014.

Guvernul a motivat c? situa?ia extraordinar? care a impus amnarea pl??ilor a fost determinat? de influen?a substan?ial? asupra bugetului de stat pe anul 2009 pe care o are executarea titlurilor executorii ?i necesitatea men?inerii echilibrelor bugetare ?i, n mod implicit, nerespectarea angajamentelor interne ?i interna?ionale asumate de Executiv, inclusiv n ceea ce prive?te nivelul deficitului bugetar.

Avnd n vedere jurispruden?a CC privind articolul 115 aliniatul 4 din Constitu?ie, instan?a constitu?ional? a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern, pentru a stabili dac? implica?iile financiare legate de punerea n executare a hot?rrilor judec?tore?ti se circumscriu situa?iei extraordinare sau unor elemente de oportunitate.

“Curtea constat? c? exist? o stare de fapt obiectiv?, cuantificabil? ?i independent? de voin?a Guvernului care pune n pericol un interes public, respectiv stabilitatea economic? a statului romn. De asemenea, Curtea a constatat c? ordonan?a de urgen?? a fost adoptat? n vederea atenu?rii efectelor unei st?ri de criz? economic? generalizat?. O atare finalitate economic? implica, n mod necesar ?i neechivoc, o reglementare juridic? primar?, rapid?, unitar? ?i energic?”, potrivit motiv?rii instan?ei constitu?ionale, publicat? n Monitorul Oficial 430/28 iunie 2010.

Astfel, judec?torii CC au apreciat c? adoptarea m?surii criticate reclama, n mod indubitabil, urgen?a “or, reglementarea urgent? a situa?iei rezultate n condi?iile de criz? economic? nu putea fi f?cut? n mod rapid ?i rezonabil nici prin asumarea r?spunderii Guvernului n fa?a Camerei Deputa?ilor ?i a Senatului asupra unui proiect de lege ?i nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgen??”.

n aceste condi?ii, pentru conservarea stabilit??ii economice a statului, singurul instrument r?mas la ndemna Guvernului a fost adoptarea unei ordonan?e de urgen??, au mai apreciat magistra?ii CC.

Instan?a constitu?ional? a considerat c? reglementarea criticat? ndepline?te exigen?ele urgen?ei prev?zute n articolul 115 aliniatul din Constitu?ie.

“n consecin??, Curtea a constatat c?, n anumite situa?ii extreme, precum n cea de fa??, implica?iile financiare legate de punerea n executare a hot?rrilor judec?tore?ti se pot constitui ntr-o situa?ie extraordinar? n sensul articolului 115 aliniatul 4 din Constitu?ie, n m?sura n care asemenea m?suri sunt motivate, n mod fundamentat, de ap?rarea stabilit??ii economice a statului romn. O atare situa?ie extraordinar?, n mod evident, are un caracter temporar, regula n aceast? materie fiind executarea hot?rrilor judec?tore?ti n conformitate cu dreptul comun n materie, dup? caz, chiar dac? debitor este statul”, potrivit documentului citat.

Pe de alt? parte, CC subliniaz? faptul c? Executivul nu poate uza de reglementarea, n viitor, n mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci cnd statul este debitor, fiind n sarcina statului s? g?seasc? solu?ii pentru executarea conform? a hot?rrilor judec?tore?ti, potrivit dreptului comun.

De asemenea, CC arat? c? nu exist? discriminare ntre debitori ?i aminte?te de jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a statuat c? o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci cnd nu este justificat? n mod obiectiv ?i rezonabil.

“Totodat?, n conformitate cu jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiaz? de o anumit? marj? de apreciere n a decide dac? ?i n ce m?sur? diferen?ele ntre diversele situa?ii similare justific? un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variaz? n func?ie de anumite circumstan?e, de domeniu ?i de context. Or, n cauza de fa??, m?sura contestat? urm?re?te un scop legitim – asigurarea stabilit??ii economice a ??rii”, noteaz? CC.

Decizia Cur?ii Constitu?ionale blocheaz? toate m?surile asumate de Guvern

Decizia de vineri a Cur?ii Constitu?ionale, care respinge articole din legile austerit??ii, pune Guvernul n imposibilitatea de a aplica vreuna dintre m?surile prev?zute n respectivele acte normative , ntruct acestea se vor ntoarce la Parlament pentru a fi puse n acord cu legea fundamental?.
Judec?torii Cur?ii Constitu?ionale au declarat neconstitu?ionale articolul 1 litera c) din Legea privind stabilirea unor m?suri n domeniul pensiilor ?i articolul 9 din Legea privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Articolul 1, litera c) din Legea privind stabilirea unor m?suri n domeniul pensiilor se refer? la “pensiile de serviciu ale judec?torilor, procurorilor ?i judec?torilor, respectiv magistra?ilor asisten?i ai Cur?ii Constitu?ionale”, care prin decizia Cur?ii vor r?mne practic cu statut de pensii speciale . Potrivit articolului 9 din Legea privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar, “de la data intr?rii n vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate n plat?, precum ?i indemniza?ia de nso?itor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminueaz? cu 15%. La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum ?i a indemniza?iei de nso?itor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate ncepnd cu data intr?rii n vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizat? este de 622,9 lei”.

Conform articolului 147 alin. 2 din Constitu?ie, “n cazurile de neconstitu?ionalitate care privesc legile, nainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat s? reexamineze dispozi?iile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Cur?ii Constitu?ionale”. Legea fundamental? nu prevede un termen pentru reexaminarea dispozi?iilor declarate neconstitu?ionale nainte de promulgarea acestora, a?a cum este cazul celor dou? legi asupra c?rora s-a pronun?at Curtea vineri.

Decizia Cur?ii Constitu?ionale urmeaz? s? fie publicat? n Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie s? reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dat? n discu?ie aceste legi, ntruct ini?ial acestea au fost aprobate prin asumarea r?spunderii Guvernului.

Pentru ca prevederile declarate neconstitu?ionale s? fie puse n acord cu legea fundamental?, va fi necesar? n primul rnd convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, ntruct nu exist? termen pentru renalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constitu?iei, Camera Deputa?ilor ?i Senatul se ntrunesc n sesiuni extraordinare la cererea pre?edintelui Romniei, a Biroului permanent al fiec?rei Camere ori a cel pu?in o treime din num?rul deputa?ilor sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de pre?edin?ii acestora.

Oricum, n Parlament cele dou? legi vor urma procedura legislativ? obi?nuit?, care, n func?ie de mobilizarea puterii ?i a opozi?iei, poate dura chiar ?i luni de zile. Pn? atunci, ?eful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este n imposibilitatea de a aplica vreo m?sur? din cele prev?zute n Legea privind stabilirea unor m?suri n domeniul pensiilor ?i n Legea privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemniza?ii ?i alte venituri pentru care Executivul ?i-a asumat r?spunderea.

n aceste condi?ii, Guvernul este nevoit s? g?seasc? alte solu?ii de reducere a cheltuielilor sau s? treac? la a?a-zis-ul “plan B”.

De altfel, surse guvernamentale au declarat deja pentru MEDIAFAX c? Executivul ia n calcul un nou plan de m?suri pentru men?inerea deficitului bugetar n limita ?intei de 6,8% din PIB convenit? cu FMI, orientat n principal pe major?ri de taxe ?i impozite, inclusiv a TVA ?i cotei unice de impozitare .

CCR: Pensiile nu se taie, salariile da

Pensionarii au sc?pat de mic?orarea pensiilor. n schimb, bugetarilor le vor sc?dea salariilor. Curtea Constitu?ional? a Romniei a decis, ast?zi, c? sunt neconstitu?ionale anumite prevederi din cele dou? legi, pentru care Guvernul ?i-a asumat r?spunderea n fa?a Parlamentului, au declarat surse judiciare, citate de Agerpres.

Potrivit surselor citate, a fost declarat neconstitu?ional articolul 1, litera c din Legea privind stabilirea unor m?suri n domeniul pensiilor ?i articolul 9 al proiectului de lege privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Astfel, articolul 1 litera c) se refer? la pensiile de serviciu ale judec?torilor, procurorilor ?i judec?torilor, respectiv magistra?ilor asisten?i ai Cur?ii Constitu?ionale. Astfel, toate pensiile speciale se recalculeaz?, mai pu?in cele ale magistra?ilor.

La articolul 9 din actul normativ se prevede: “(1) De la data intr?rii n vigoare a prezentei legi, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate n plat?, precum ?i indemniza?ia de nso?itor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminueaz? cu 15%. (2) La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum ?i a indemniza?iei de nso?itor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate ncepnd cu data intr?rii n vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizat? este de 622,9 lei”.

Consecin?a imediat? a deciziei CCR este trimiterea celor dou? legi asumate de premierul Emil Boc la Parlament pentru rediscutarea lor. Conform Constitu?iei, prevederile declarate neconstitu?ionale trebuie puse n acord cu decizia Cur?ii n termen de 45 de zile.

Judec?torii Cur?ii Constitu?ionale din Romnia (CCR) s-au reunit de la ora 9:00, n ?edin?? pentru a se pronun?a asupra constitu?ionalit??ii Legilor austerit??ii, dup? opt ore de dezbatere ieri.

CCR a analizat ieri timp de aproape nou? ore m?surile pe care Executivul ?i-a asumat r?spunderea, pentru a stabili dac? sunt sau nu n acord cu Constitu?ia ??rii. Ieri, au fost dezb?tute contesta?iile depuse de PNL, PSD ?i nalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (CCJ). Verdictul a fost amnat pentru ast?zi.

“Nu plec?m acas? pn? nu d?m un verdict”, a declarat noul pre?edinte al CCR, Constantin Zegrean, n aceast? diminea??. El a mai spus c? nu poate estima ct va dura ?edin?a.

Parlamentarii PSD au depus o sesizare privind neconstitu?ionalitatea legii prin care sunt reduse salariile ?i pensiile ?i asupra c?reia Guvernul Boc ?i-a angajat r?spunderea, ?i o alta privind legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

PNL a depus o contesta?ie pe legea care prevede t?ierea salariilor bugetarilor cu 25% ?i a pensiilor cu 15%.

Magistra?ii CCJ au sesizat CCR cu privire la neconstitu?ionalitatea Legilor austerit??ii asumate de Guvern, care vizeaz? reducerea pensiilor ?i salariilor, dar ?i a pensiilor speciale.

Decizia CCR , ”salvarea de la foamete ?i disperare”

Liderul PSD, Victor Ponta , a declarat asear? c? decizia pe care Curtea Constitu?ional? o va lua ast?zi poate reprezenta ”salvarea de la foamete ?i disperare” a unor largi categorii sociale , ncepnd cu pensionarii, dar ar da ?i ntregii societ??i speran?a c? exist? o limit? a abuzurilor ?i o ?ans? de a salva statul democratic.

“Situa?ia nu e nici bun?, nici rea, dar doresc ca judec?torii s? judece cu adev?rat, ca ni?te oameni ai Constitu?iei ?i oameni ai legii. E ultima ?ans? pentru salvarea pensionarilor ?i a altor categorii afectate de aceste legi ?i, n acela?i timp, este ultima ?ans? pentru a ar?ta c? exist? norme ale statului de drept care sunt respectate, indiferent de voin?a politic? a ?efului statului ?i partidului de guvern?mnt. mi cer eu scuze judec?torilor Cur?ii Constitu?ionale pentru faptul c? au fost pu?i n aceast? situa?ie. Dac? nc? opt parlamentari s-ar fi gndit la soarta ??rii ?i nu la propriile buzunare, aceste legi nu ar mai fi ajuns n fa?a Cur?ii Constitu?ionale”, a precizat Victor Ponta.
Sursa: Evenimentul Zilei

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X