Arhivă pentru categoria Politic?

Zvon fals: Guvernul nu inten?ioneaz? s? introduc? noi zile de concediu nepl?tit !

Guvernul nu a discutat despre eventualitatea introducerii unor noi zile de concediu nepl?tit n sectorul public ?i nici nu inten?ioneaz? s? apeleze la aceast? m?sur?, a declarat, miercuri, purt?torul de cuvnt al Executivului, Ioana Muntean .
“Guvernul nu inten?ioneaz? s? introduc? noi zile de concediu nepl?tit ?i nici nu a discutat despre o astfel de variant?”, a r?spuns oficialul guvernamental unei ntreb?ri a presei pe aceast? tem?.

Parlamentari PSD au sus?inut recent c? Executivul preg?te?te un nou concediu f?r? plat? pentru bugetari pentru cinci zile, “solu?ia preferat? nl?tur?rii din sistemul public a clientelei politice pe care ar fi instalat-o PDL”.

Surse oficiale au declarat agen?iei MEDIAFAX, n luna iulie , c? Guvernul nu va mai introduce n 2010 zile de concediu nepl?tit n sectorul public, dup? sistemul aplicat n 2009, considernd c? reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor este suficient? pentru a diminua cheltuielile de personal la nivelul convenit cu Fondul Monetar Interna?ional.

La sfr?itul anului trecut, Executivul a decis printr-un proiect de lege, n urma negocierilor cu FMI, s? introduc? zile de concediu nepl?tit n sectorul public pentru o perioad? de 10 zile, n intervalul octombrie-decembrie.

M?sura nu a putut fi aplicat? n termenul stabilit deoarece proiectul de lege a fost contestat la Curtea Constitu?ional?, iar zilele de concediu nepl?tit au fost introduse n final doar pentru lunile noiembrie ?i decembrie, n limita a maximum 8 zile de concediu pentru ntregul an.

Economia rezultat? din zilele de concediu nepl?tit a fost de 1,28 miliarde lei, din care 640 milioane lei n decembrie 2009 ?i nc? 640 milioane lei n prima lun? a anului 2010.

Boc: Prea mult? legisla?ie de asisten?? social? din Romnia ncurajeaz? nemunca n detrimentul muncii

Premierul Emil Boc a declarat, luni, c? din analizele pe care le are rezult? c? o persoan? “doar stnd cu mna ntins?”, adic? beneficiind de diverse ajutoare sociale, poate c?tiga mai mult dect “un om care munce?te pe brnci opt ore”, ar?tnd c? urmeaz? s? fie finalizat Codul asisten?ei sociale.
Boc a spus c? “prea mult? legisla?ie de asisten?? social? din Romnia ncurajeaz? nemunca n detrimentul muncii”.

“n momentul de fa??, exist? situa?ii, din analizele pe care le-am f?cut, cnd o persoan?, doar stnd cu mna ntins?, poate c?tiga mai mult dect un om care munce?te pe brnci opt ore, doar beneficiind de diverse ajutoare sociale din diverse locuri, f?r? ca ele s? fie corelate. Vom impune n Codul asisten?ei sociale, ce va fi finalizat n luna octombrie, un plafon maximal pe care o familie sau o persoan? care nu are un venit s?-l poat? primi, iar dincolo de acest venit minimal s? mearg? la munc?, pentru c? munca este, repet, singura solu?ie ntr-o societate democratic? ?i ntr-o societate de pia?? pentru a-?i c?tiga existen?a”, a precizat Boc, dup? ?edin?a bpn al PDL.

El a ar?tat c? a solicitat din nou adoptarea imediat? a legii pensiilor n Parlament, care reprezint? un prim pas pentru diminuarea deficitelor la bugetul de pensii.

Premierul a ar?tat c?, n momentul de fa??, pe componenta asisten?ei sociale, Guvernul are dou? acte normative n lucru, legea pensiilor ?i, pe de alt? parte, revizuirea legisla?iei asisten?ei sociale “n sensul de a ncuraja munca”.

“Aici trebuie s? spunem foarte clar ?i r?spicat: prea mult? legisla?ie de asisten?? social? din Romnia ncurajeaz? nemunca n detrimentul muncii. Din acest punct de vedere, am luat dou? decizii n privin?a venitului minim garantat, el se r?sfrnge doar la persoane aflate cu adev?rat n nevoie ?i pl?tit nu de prim?rie, ci de agentul de presta?ii sociale, pentru a nu mai fi un instrument de campanie electoral? sau de mit? electoral?”, a opinat premierul Emil Boc.

El a ar?tat c? economii substan?iale la bugetul asigur?rilor sociale vor putea fi f?cute ?i prin eliminarea abuzurilor din sistem, cum este cazul pension?rilor pe motiv de boal? “unde nu exist? boal? cu adev?rat”, a certificatelor medicale care nu au acoperire n realitate. Boc a mai spus c? Guvernul are obliga?ii complementare “de a asigura tot ce trebuie” pentru locurile de munc? ale romnilor, de la stimulentele pe care s? le ofere mediului de afaceri la politica de recalificare profesional? a celor care se afl? n ?omaj.

Boc a mai spus c? legisla?ia din Romnia, de 20 de ani, i ncurajeaz? pe foarte mul?i s? stea n ?omaj, cu ajutoare sociale, f?r? s? fie stimula?i s?-?i caute un loc de munc?.

Cele mai mari salarii: pre?edintele, premierul, pre?edin?ii Camerelor Parlamentului

Pre?edintele Romniei, premierul, pre?edin?ii celor dou? Camere ale Parlamentului ?i pre?edin?ii Cur?ii Constitu?ionale ?i al Cur?ii de Conturi sunt func?iile cel mai bine remunerate, potrivit proiectului Legii cadru privind salarizarea unitar?, pus n dezbatere public? pe site-ul MMFPS .
Proiectul de Lege cadru stabile?te ?apte familii ocupa?ionale de func?ii bugetare, respectiv: administra?ie, nv???mnt, s?n?tate, cultur?, diploma?ie, justi?ie, ap?rare ?i ordine public? ?i siguran?? na?ional?. De asemenea, actul normativ stabile?te ?i reglement?ri specifice personalului din autorit??ile ?i institu?iile publice finan?ate integral din venituri proprii, aflate n subordinea, sub autoritatea, n coordonarea Guvernului, ministerelor ?i celorlalte organe de specialitate ale administra?iei publice centrale ?i locale, precum ?i cele aflate n coordonarea premierului ?i cele aflate sub controlul Parlamentului.

Potrivit proiectului de act normativ , doar pentru func?ia de pre?edinte al Romniei a fost atribuit coeficientul maxim – 15.

Prim-ministrul, pre?edintele Cur?ii Constitu?ionale ?i al Cur?ii de Conturi, pre?edintele Senatului ?i cel al Camerei Deputa?ilor vor avea coeficientul de ierarhizare 14,63.

Potrivit documentului, pentru viceprim-ministrul, judec?torul, vicepre?edintele Cur?ii de Conturi, pre?edintele Autorit??ii de Audit, pre?edintele Consiliului Concuren?ei ?i vicepre?edin?ii Senatului ?i al Camerei Deputa?ilor coeficientul stabilit este 14,15.

Ministrul de stat va fi remunerat cu echivalentul a 13,90 salarii minime, mini?trii ?i mini?trii delega?i cu 13,45 salarii minime.

Pentru secretarul de stat membru al Guvernului coeficientul stabilit este 13,15, iar pentru un secretar de stat de 12,41.

Cei mai mari coeficien?i de ierarhizare pentru func?iile corespunz?toare nal?ilor func?ionari publici sunt pentru prefect – 9,94 ?i secretar general – 9,46, iar inspectorul guvernamental sau comisarul general au coeficientul maxim 9.

n cazul func?iilor publice de conducere , cel mai mare coeficient de ierarhizare a fost atribuit secretarului de jude?, respectiv al municipiului Bucure?ti – 9,23 pentru func?ionarii care au gradul II ?i 7,96 pentru gradul I, iar cel mai mic pentru persoana cu responsabilitate n domeniul urbanismului ?i amenaj?rii teritoriului ?i al autoriz?rii execut?rii lucr?rilor de construc?ii la nivel de comun?, respectiv 2,16.

n cazul func?iilor publice generale de execu?ie , auditorul cu grad profesional superior ?i care ocup? o func?ie public? de stat are cel mai mare coerficient – 5,10 iar referentul cu grad profesional debutant are are stabilit un coeficient de 1,19.

La func?iile publice specifice de execu?ie, cel mai bine remunerat va fi controlorul delegat al Ministerului Finan?elor Publice, grad profesional superior, pentru care s-a stabilit coeficientul 5,10 ?i inspectorii vamal, de munc? sau social cu grad profesional superior, al c?ror coeficient maxim de ierarhizare este 4,62.

n cazul managerilor publici, n func?ie de gradul profesional, coeficien?ii sunt 7,39 pentru grad superior, 7,03 pentru grad principal ?i 6,37 pentru asistent.

Pentru salarizarea personalului contractual din cadrul cabinetului demnitarului, cel mai bine remunerat va fi directorul de cabinet, exper ?ii ?i consilierii pentru care a fost stabilit un coeficient de 4,62 iar pentru secretarul de cabinet, secretarul dactilograf ?i curierul personal (?oferul) coeficientul este 1,41.

Potrivit proiectului de act normativ, salariile de baz?, soldele func?iilor de baz? ?i indemniza?iile lunare de ncadrare se stabilesc prin nmul?irea coeficien?ilor de ierarhizare corespunz?tori claselor de salarizare cu valoarea coeficientului de ierarhizare corespunz?tor clasei 1, rotunjindu-se din leu n leu, n favoarea salariatului.

Valoarea coeficientului de ierarhizare corespunz?tor clasei de salarizare 1 se stabile?te anual prin lege la propunerea Ministerului Muncii, Familiei ?i Protec?iei Sociale ?i Ministerului Finan?elor Publice ?i se aprob? pn? la sfr?itul lunii octombrie a fiec?rui an.

Clasele de salarizare ?i coeficien?ii prev?zu?i n anexe pentru func?iile de execu?ie corespund nivelului minim al fiec?rei func?ii, la care se adaug? cinci grada?ii corespunz?toare tran?elor de vechime n munc?: grada?ia 1 – de la 3 la 5 ani – trei clase de salarizare, grada?ia 2 – de la 5 la 10 ani – dou? clase de salarizare, grada?ia 3 – de la 10 la 15 ani – dou? clase de salarizare, grada?ia 4 – de la 15 la 20 ani – o clas? de salarizare ?i grada?ia 5 – peste 20 ani – o clas? de salarizare.

Pentru acordarea grada?iei corespunz?toare tran?ei de vechime n munc?, angajatorul va lua n considerare integral ?i perioadele lucrate anterior n alte domenii de activitate dect cele bugetare.

Salariile de baz? se diferen?iaz? pe func?ii n raport cu nivelul preg?tirii profesionale, r?spunderea n munc? ?i experien?a, precum ?i cu nivelul de complexitate al activit??ii specifice fiec?rui post.
Sursa: Mediafax

Parlamentul a votat mic?orarea cu 25% a salariilor bugetarilor, dar a eliminat prevederea care diminua pensiile cu 15%

Parlamentul a votat, mar?i, pentru eliminarea articolului care se refer? la reducerea pensiilor din legea echilibrului bugetar, aceasta fiind astfel pus? n acord cu decizia Cur?ii Constitu?ionale. Legea echilibrului bugetar r?mne astfel axat? n principal pe sc?derea salariilor angaja?ilor din sectorul public cu 25%.
Raportul comisilor juridice ntocmit dup? reexaminarea legii echilibrului bugetar n acord cu decizia CC, prin care se elimin? articolul referitor la reducerea pensiilor cu 15%, a fost votat, mar?i, de plenul Parlamentului, cu 321 voturi “pentru” ?i 2 “mpotriv?”.

Adoptarea raportului comisiilor juridice pentru punerea n acord cu decizia CC a Legii privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar s-a f?cut f?r? interven?ii politice, n numai cteva minute.

Prin votul Parlamentului, au fost eliminate din Legea privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar dispozi?iile articolului 9, referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate n plat?, precum ?i a indemniza?iei de nso?itori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum ?i cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei, prevederi declarate neconstitu?ionale.

De asemenea, senatorii ?i deputa?ii au aprobat, n ?edin?a comun?, raportul la legea recalcul?rii pensiilor, din care CC a declarat neconstitu?ional? prevederea referitoare la pensiile magistra?ilor.

Plenul reunit a adoptat, cu 323 voturi “pentru”, 24 “mpotriv?” ?i 3 ab?ineri, raportul comisiilor juridice, prin care se elimina din legea privind unele m?suri n domeniul pensiilor, asumat? de Guvern n Parlament, articolul privind recalcularea pensiilor magistra?ilor, declarat neconstitu?ional, vinerea trecut?, de curtea Constitu?ional?.

Prin votul parlamentarilor, din legea privind unele m?suri n domeniul pensiilor se elimin? litera c) din articolul 1 ?i se pune textul de lege n acord cu decizia CC.

De asemenea, votul dat asupra raportului comisiilor juridice implic? eliminarea ?i a unor alte prvederi conexe din legile de austeritate , care f?ceau referire la articolele declarate neconstitu?ionale, respectiv trimiterile la art. 1, lit. c) din articolele 2 ?i 4 ale legii privind recalcularea pensiilor.

Judec?torii Cur?ii Constitu?ionale au declarat, vineri, neconstitu?ionale articolul 1 litera c) din Legea privind stabilirea unor m?suri n domeniul pensiilor ?i articolul 9 din Legea privind unele m?suri necesare n vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Guvernul a decis cre?terea TVA de la 19% la 24%

Guvernul a decis cre?terea TVA de la 19% la 24%, f?r? a majora ?i cota unic? de impozitare, urmnd totodat? s? cear? Parlamentului s? urgenteze procedura de aplicare a legilor privind reducerea salariilor bugetarilor ?i recalcularea pensiilor speciale, au declarat anterior agen?iei MEDIAFAX surse oficiale.
Propunerea de majorare a TVA va fi trimis? FMI, care urmeaz? s? se reuneasc? cel mai probabil miercuri n board pentru a lua o decizie n privin?a acord?rii tran?ei de mprumut.

Informa?iile au fost confirmate de c?tre premierul Emil Boc la finalul ?edin?ei de guvern, care a precizat c? majorarea TVA va fi aplicat? de la 1 iulie.

“Nu aveam o solu?ie mai bun? din perspectiva deciziei Cur?ii Constitu?ionale. Ne vom corela politicile fiscal- monetare cu cele ale B?ncii Na?ionale pentru a ?ine sub control infla?ia ?i cursul euro-leu”, a spus Boc.

El a ar?tat c? majorarea TVA este singura decizie a Guvernului, f?r? eventuale cre?teri ale cotelor CAS ?i impozitarea suplimentar? a pensiilor.

Guvernul va insista totodat? ca Parlamentul s? opereze modific?rile la legile privind reducerea salariilor bugetarilor ?i recalcularea pensiilor speciale pn? la sfr?itul actualei sesiuni parlamentare, astfel nct aceste m?suri s? poat? fi aplicate de la 1 iulie.

Surse oficiale au declarat vineri agen?iei MEDIAFAX c? Executivul analizeaz? majorarea TVA la maxim 23% n cazul n care va fi majorat? ?i cota unic? de impozitare sau la 24% dac? impozitul unic va fi p?strat la nivelul actual de 16%.

PSD va sesiza CEDO si UE, daca legile Boc sunt declarate constitutionale

Senatorul PSDLia olguta vasilescu a declarat joi ca social-democratii vor sesiza organismele internationale, in cazul in care curtea constitutionala va aviza favorabil legile de austeritate ale Cabinetului Boc.

“Pentru ca vrem sa fim pregatiti pentru orice alternativa, oricat ar fi ea de neagra, si pentru ca saptamana trecuta Traian Basescu si-a vazut visul cu ochii si a obtinut acea majoritate la Curtea Constitutionala, nu doar la Guvern si in Parlamentul Romaniei, ne vom adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului si ulterior Curtii de Justitie a Uniunii Europene, daca legile Boc de taiere a pensiilor si salariilor bugetarilor vor fi declarate constitutionale”, a spus Vasilescu.

Senatorul a subliniat ca aceasta este singura optiune, daca nu se gasesc solutii la nivelul organismelor din Romania.

“Azi Curtea Constitutionala da primul examen de independenta fata de Traian Basescu si de Guvernul Boc . Ceea ce trebuie sa retineti este ca specialistii nostri sunt pregatiti de sesizarea organismelor internationale”, a mai afirmat Olguta Vasilescu.

Basescu, acuzat ca are obsesii

Aceasta s-a referit si la controversa privind Strategia Nationala de Aparare, care identifica presa printre vulnerabilitatile la securitate. “Am inteles din document ca jurnalisti sunt niste teroristi, mai mici sau mai mari, probabil in functie de moguli. Pe Traian Basescu il deranjeaza tot mai tare criticile si se pregateste sa ne ridice si unica imunitate parlamentara pe care o mai avem, cea pentru declaratiile politice. Pentru presa se pregatesc catusele”, a avertizat senatorul PSD.

Ea l-a criticat pe presedinte, acuzandu-l ca are obsesii si ca actioneaza in detrimentul tarii. “In strategie apar aceleasi obsesii ale lui Traian Basescu. Scaderea calitatii in invatamant, pe care o va combate cu cea mai proasta lege a educatiei de dupa 1990, legea Funeriu, apoi procesul de imbatranire a populatiei, combatut cu cresterea varstei de pensionare.

Degradarea coeziunii familiei ca urmare a fenomenului de migrare, Basescu o combate cu somaj. Politizarea excesiva o combate cu portocalizarea inclusiv a Curtii Constitutionale. Coruptia o combate cu mentinerea la butoane a clientelei.

Criza sanatatii o combate determinandu-i pe medici sa fuga in strainatate”, a spus Vasilescu, precizand ca PSD a hotarat sa trimita documentul CSAT inapoi la Cotroceni pentru a fi refacut.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X